Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În urmă cu 40 de ani, decizia preşedintelui american John Kennedy i-a făcut pe oameni să păşească prima dată pe Lună. Alarmat de faptul că astronautul rus Iuri Gagarin se lansase pe orbită cu o lună în urmă, liderul de la Casa Albă a provocat ştiinţa americană să facă mai mult, iar succesul unei astfel de iniţiative curajoase stă drept dovadă pentru cât de neînţelept este să subestimezi capacitatea inventivităţii umane şi asta deoarece, cu sprijinul necesar, ştiinţa se poate ridica la cele mai înalte provocări.
Marile proiecte dictate de la vârf, asemenea aselenizării, nu mai sunt la modă acum în ştiinţa de azi, în condiţiile în care guvernele înţelepte urmează principiul potrivit căruia oamenii de ştiinţă, nu politicienii, stabilesc direcţia de cercetare, notează într-un comentariu cotidianul britanic The Times.
Şi cu toate acestea, aşa cum a demonstrat aselenizarea în urmă cu 40 de ani, voinţa politică poate contribui la realizarea unora din cele mai importante scopuri ale omenirii. Unul din cazurile în care decizia politică poate influenţa cercetarea este felul în care a evoluat tratamentul privind cancerul.
Noţiunea unui tratament pentru cancer a fost întâmpinată cu scepticismul adecvat din momentul în care preşedintele Richard Nixon a declarat război maladiei în 1971. Pe măsură ce cunoştinţele asupra bolii au avansat, s-a impus atenţiei un scop mai realist. Astfel, într-un interval de aproximativ 10 ani, mulţi oameni de ştiinţă au ajuns să creadă că va deveni mai obişnuit să se moară cu cancer mai degrabă decât din cauza lui.
Acest optimism se datorează uşurinţei din ce în ce mai mari cu care genomul uman poate fi chestionat. Cancerul este o boală a genelor, cauzată de acumularea unor mutaţii genetice care fac ca celulele să crească fără ca acest lucru să poată fi controlat. Dacă se pot identifica mutaţiile precise care produc tumora, este posibil ca acestea să fie vizate de medicamente care să acţioneze la nivel genetic. Această abordare a transformat deja terapia leucemiei şi ar trebui să poată fi aplicabilă în curând la mai multe tipuri de cancer. Tehnologia genetică va duce totodată şi la o îmbunătăţire a consolidării monitorizării apariţiei unei boli, în condiţiile în care unei paciente cu un profil genetic mai predispus, spre exemplu, la cancerul de sân, pot să îi fie făcute mamografii de la o vârstă mai fragedă.
Cercetarea în privinţa cancerului este oricum cu mult mai avansată decât era zborul spaţial atunci când preşedintele Kennedy a lansat Apollo, însă progresul său va depinde, asemenea celui al aselenizării, de sprijinul politic, deoarece viitorul unui astfel de tratament nu va cere doar investiţii în cercetare ci şi ca sistemele de sănătate să investească în infrastructură şi în training-ul personalului de specialitate.
