Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ultimii trei ani care s-au scurs de la alegerile legislative din anul 2016 s-au dovedit a fi cei mai zbuciumați, din punct de vedere politic, din istoria post-decembristă, aritmetica parlamentară de la ultimul scrutin fiind modificată dramatic. Social-democrații nu au pierdut doar două rânduri de alegeri – europarlamentare și prezidențiale, ci și peste zece procente din numărul total al senatorilor și deputaţilor cu care a câștigat, în urmă cu trei ani, alegerile. PNL, care, culmea, se află la guvernare, a rămas cu același număr de aleși ca și în 2016. Nu cu aceiași oameni, nominal, ci au “recuperat” pierderile. Anul 2020 debutează cu o “graniță” extrem de fragilă între Opoziție și Putere, soarta majorității parlamentare putând fi inversată în orice moment.
Actuala legislatură a debutat, la sfârșitul anului 2016, când au fost aleși în Parlamentul României 465 de senatori și deputați. La acel moment, Partidul Social Democrat a obținut un scor istoric, reușind să ocupe 221 de mandate, controlând, singur, 47,52% din Legislativ. Împreună cu ALDE, care a obţinut 27 de mandate (5,8%), social-democrații au realizat o majoritate parlamentară mai mult decât confortabilă. Pe locul al doilea se afla Partididul Național Liberal, cu 99 de parlamentari (21,29%), urmat de Uniunea Salvați România, cu 43 de senatori și deputați (9,24%). UDMR a obținut 30 de posturi de parlamentari (6,45%), iar PMP a primit 28 de fotolii de senatori și deputați (6,02%). Grupul Minorităților Naționale, cu 17 deputați, reprezintă 3,65 la sută din numărul parlamentarilor.
Socialiştii au rămas fără 4,5% din ponderea parlamentară
La trei ani distanță, după lupte politice și confruntări sociale fără precedent din 1989, în decembrie 2019 aritmetica parlamentară arată că PSD a pierdut, în total, 23 de aleși, ceea ce înseamnă 4,49% din ponderea parlamentară. Numai la Camera Deputaților, dintre cei 154 de parlamentari inițiali, astăzi a pierdut 25, ajungând la 129. În schimb, social-democrații au recuperat la Senat, unde, dacă, în 2016, aveau 67 de reprezentanți, astăzi au cu doi mai mult, anungând la 69. Aproape toți “dezertorii” de la PSD se regăsesc, astăzi, în formațiunea condusă de Victor Ponta – Pro România, care are, în prezent, 33 de parlamentari, controlând, astfel, 7,09% din Legislativ.
Citește pe Antena3.ro
Doar UDMR și Minoritățile și-au conservat numărul de aleși
Liberalii au intrat, în 2016, în Parlament, cu 99 de aleși, dintre care 69 de deputați și 30 de senatori. În decembrie 2019, numărul parlamentarilor PNL este identic (99), însă nu pentru că toți liberalii au rămas în partid, ci pentru că, dacă liberalii au pierdut trei senatori, au câștigat trei deputați. În prezent, PNL conduce un guvern minoritar, având o pondere parlamentară de 21,29 la sută. Colegii de opoziție ai liberalilor, USR, aveau, în 2016, 43 de parlamentari, iar, astăzi, au doar 40. Iar ALDE, desprins de PSD și intrat în siajul PNL, a pierdut, la rândul său, 5 parlamentari. Și PMP a rămas fără 9 senatori și deputați, în timp ce UDMR și Grupul Minorităților Naționale și-au conservat locurile. A apărut grupul neafiliaților, care cuprinde 7 aleși.
De la 221 de parlamentari, PSD mai are, astăzi, 198. PNL și-a conservat numărul de 99 de aleși și conduce Executivul
Majoritatea parlamentară, instabilă. Totul se poate răsturna în orice moment
Începând cu data de 4 noiembrie, la Palatul Victoria a fost instalat un guvern minoritar al Partidului Național Liberal, condus de către președintele acestui partid, Ludovic Orban, și asumat politic de către Klaus Iohannis, președintele României. Preluarea de către PNL a guvernării a fost posibilă ca urmare a dărâmării, prin moțiune de cenzură, a Cabinetului PSD, condus de Viorica Dăncilă, cu sprijinul tuturor partidelor din Opoziție, al ALDE și Pro România, dar și cu aportul unor trădători din propriile grupuri parlamentare. Însă, pentru învestirea Guvernului Liberal, Ludovic Orban s-a bucurat de un vot la limită, la care au contribuit PNL, USR, ALDE, PMP, UDMT, Grupul Minorităților Naționale, neafiliații, câțiva parlamentari PSD și un grup de disidenți din Pro România.
În prezent, PNL, USR, ALDE, PMP și UDMR, împreună cu Minoritățile Naționale și cu neafiliații au un procent de 50,3 la sută din numărul total al deputaților și senatorilor, în timp ce PSD, împreună cu parlamentarii lui Victor Ponta dețin, împreună, 49,7 la sută. Concret, granița dintre cei care susțin Guvernul Orban și cei care nu susțin acest Cabinet este de 0,6 procente.
Noile măsuri, în special din domeniul justiției, dar și practica asumării răspunderii Guvernului pe anumite pachete de legi, ocolind, practic, Parlamentul au generat deja nemulțumiri profunde în interiorul alianței de conjunctură existență în legislativ. ALDE, care controlează, în prezent, 4,73% din totalul parlamentarilor, a amenințat, zilele trecute, că este foarte posibil să nu mai susțină Guvernul Orban, iar dinspre UDMR vin semnale, firave, deocamdată, că ar putea să susțină, la o adică, și o moțiune de cenzură. Principala nemulțumire a UDMR este aceea a intenției liberalilor de a modifica legislația electorală, în sensul reintroducerii alegerilor locale în două tururi. Fără UDMR și ALDE, PNL nu ar avea nicio șansă să rămână la guvernare.
Liberalii o “scaldă” cu tema anticipatelor
Această majoritate parlamentară incertă demonstrează nu doar fragilitatea menţinerii la guvernare a PNL, dar și imposibilitatea declanșării alegerilor parlamentare anticipate. Ieri, premierul Ludovic Orban a declarat că, deși liberalii nu au renunțat la acest deziderat, nu există, în acest moment, o decizie politică asumată la nivelul forțelor politice din Parlament. Chiar dacă Guvernul Orban ar fi demis prin moțiune de cenzură sau dacă premierul și-ar da demisia, pentru a fi dizolvat, Parlamentul ar trebui să pice alte două propuneri de prim-ministru. Aritmetica parlamentară descrisă mai sus arată că, în orice moment, poate fi formată o majoritate parlamentară în jurul PSD care să genereze un prim-ministru și un Guvern care să stea la Palatul Victoria până în luna decembrie a anului viitor.
