Bani de la Bruxelles pentru pensii mici

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri că banii din împrumutul extern care vor fi puşi la dispoziţia Guvernului ar putea fi folosiţi, în cazuri excepţionale, în funcţie de evoluţia crizei economice, şi pentru salariile şi pensiile mici.

Şeful statului a fost miercuri şi joi într-o vizită oficială în Liban, iar declaraţia a fost făcută la un forum de afaceri. Traian Băsescu a spus că suma de aproximativ 13 miliarde de euro din împrumutul extern va ajunge la BNR, iar circa şase miliarde de euro vor fi la dispoziţia Guvernului.

Preşedintele a afirmat că din această sumă care va fi la dispoziţia Guvernului, în cazuri excepţionale, legate de efectele crizei economice, o parte din bani ar putea fi folosiţi pentru salariile şi pensiile mici.

BOC ÎL EXPLICĂ PE BĂSESCU
Obiectivul Guvernului este ca împrumutul extern contractat de la Comisia Europeană să fie utilizat pentru finanţarea deficitului bugetar, prin investiţii, şi speră ca economia să nu oblige ca parte din aceşti bani să fie utilizaţi pentru plata pensiilor şi salariilor, a declarat la rândul său premierul Emil Boc.

El a amintit că împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional este destinat Băncii Naţionale a României şi că doar banii alocaţi de Comisia Europeană şi bănci vor fi la dispoziţia Ministerului Finanţelor. "Banii de la FMI nu ajung la Boc şi Pogea, ci la Mugur Isărescu, doar împrumutul de la Comisie ajunge la Ministerul Finanţelor.

Ideea este ca economia să nu ne oblige să folosim banii de la Comisie şi pentru salarii şi pensii", a spus Boc, precizând că în acest sens s-a pronunţat şi şeful statului.

"Acest împrumut are două componente financiare: una de la FMI, de 13 miliarde de euro, care merge la BNR şi nu este pentru pensii şi salarii, ci pentru consolidarea rezervei valutare, şi aproximativ 6 miliarde euro care merg în trezoreria Guvernului, la Ministerul Finanţelor.

Aceşti bani au în acest moment dedicaţia pentru susţinerea deficitului pe componenta investiţională şi ceea ce sperăm cu toţii este ca să nu fim nevoiţi ca, din banii aceştia de investiţii, să ducem mai târziu bani spre pensii şi salarii. Deci, noi sperăm ca economia să nu ne pună într-o astfel de situaţie şi să ajungem acolo. Acest lucru l-a menţionat preşedintele", a adăugat Boc.



Autorităţile române au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentanţii FMI asupra unui acord stand-by pe doi ani cu instituţia financiară pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. Programul de ajutor extern urmează să fie discutat, în 4 mai, de Consiliul Executiv al FMI de la Washington, iar prima tranşă a finanţării, de cinci miliarde euro, va fi disponibilă imediat după aprobare.

IMPOZITUL FORFETAR
Tot ieri, liderul PSD Mircea Geoană a declarat la Craiova, că nu este un "fan" al impozitului forfetar, care reprezintă o "precondiţie obligatorie" în acordul cu FMI, însă social-democraţii nu vor vota pentru moţiunea de cenzură anunţată de liderul PNL, Crin Antonescu.

"Nu sunt un fan al acestui impozit. Cred în continuare că, într-un an de criză economică, creşterea de fiscalitate nu este o reţetă bună, dar în acelaşi timp, din nefericire, acest tip de creştere a veniturilor este o precondiţie obligatorie în relaţia cu FMI", a declarat Mircea Geoană.

Liderul PSD a ţinut să-i răspundă şi preşedintelui PNL, Crin Antonescu, care i-a acuzat pe social-democraţi de "joc dublu", întrucât pe de-o parte critică impozitul forfetar, dar pe de altă parte vor vota împotriva moţiunii de cenzură, afirmând că, înainte de a vorbi, ar trebui să se uite în "propria ogradă".

"Cred că, înainte de a se lansa în astfel de afirmaţii, chiar dacă nu a fost în mod direct implicat în conducerea Guvernului, liderii PNL să se gândească puţin la ceea ce au făcut greşit în perioada guvernării lor. Îi rog să se uite în ograda proprie înainte de a vorbi de actuala guvernare", a declarat Geoană.

El susţine că o consecinţă a "proastei guvernări" din ultimii patru ani este reprezentată şi de condiţiile impuse de FMI la semnarea acordului de creditare a României.

"Dacă am fi avut finanţe publice mai sănătoase şi deficite în limite controlabile şi nu am fi avut eşecul politicii de dreapta a Guvernului Tăriceanu I şi II, astăzi, România ar fi fost în situaţia de a avea mai mulţi bani pentru investiţii, să aibă mai puţine dificultăţi cu privire la restrângerea de cheltuieli şi dau exemplul ţărilor care au avut o guvernare mai solidă şi care chiar în condiţiile de criză economică au acces la resursele internaţionale fără să aibă restrângerile pe care România le are", a mai spus Geoană.