Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De când a preluat al doilea mandat de deputat, Cătălin Drulă a vorbit o singură dată în Plen. În ziua în care a depus jurământul. Are, în schimb, pusă semnătura, ca inițiator, pe șapte proiecte de lege, niciuna trecută de Parlament, printre care și celebra lege a turnătorului la locul de muncă. Odată ajuns președinte al USR, după demisia lui Dacian Cioloș, Drulă promite că partidul va face opoziție. Și că se va ocupa cu monitorizarea activității ministerelor și agențiilor guvernamentale.
Cătălin Drulă este noul președinte interimar al USR, după ce, luni, Dacian Cioloș a demisionat din funcție, supărat că Biroul Național Reunit al partidului i-a respins „planul de reforme”. Un plan care ar fi predat puterea de decizie în mâinile reprezentanților unor ONG-uri, pe modelul „externalizării”. Fiind cel mai votat vicepreședinte, la ultimul congres al partidului, Cătălin Drulă a devenit vioara întâi în USR, cel puțin până la organizarea unui nou congres, în vara acestui an cel mai probabil, la care încă nu s-a decis dacă va candida sau nu pentru funcția de președinte.
Cătălin Drulă a intrat în politică, pentru prima dată, în anul 2016, în calitate de consilier de stat la Cancelaria fostului premier tehnocrat Dacian Cioloș, cel pe care l-a înlocuit la conducerea USR. După care a candidat cu succes la un prim mandat de deputat în Parlamentul României. După alegerile parlamentare din 2020, Drulă a obținut un al doilea mandat de deputat și portofoliul de ministru al Transporturilor în Guvernul condus de Florin Cîțu. El a demisionat, odată cu colegii săi din USR, în toamna anului trecut, când s-a rupt fosta coaliție de guvernare.
S-au umflat conturile
Proaspătul președinte interimar al USR a intrat în politică nu ca un om sărac, dar, în acești ani de parlamentarism și Executiv și-a sporit în mod halucinant veniturile. În prima sa declarație de avere ca deputat, completată la 28 decembrie 2016, Cătălin Drulă menționa că avea în 13 conturi și depozite bancare sumele de 82.776 de lei, 64.189 de euro și 70.856 de dolari SUA.
În declarația din 5 iunie 2020, depusă cu șase luni înainte de a deveni ministru al Transporturilor, același Cătălin Drulă menționa posesia a 15 conturi și depozite bancare, în care avea economisite sumele de 150.275 de lei, 63.017 euro și 68.729 de dolari SUA. Ei, bine, un an și câteva luni mai târziu, în data de 8 octombrie 2021, Cătălin Drulă completa o declarație de avere la încetarea mandatului de ministru în Guvernul Cîțu, document în care, la capitolul „Active financiare”, menționează tot 15 conturi și depozite bancare, dar în care se regăseau 379.349 de lei, 53.516 euro și… 647.431 de dolari SUA.
Milionar în dolari
Cele mai spectaculoase creșteri de venituri sunt însă reprezentate de acțiunile pe care Cătălin Drulă le deține la diferite companii românești, dar mai ales străine. La 28 decembrie 2016, actualul președinte interimar al USR arăta că avea 13 plasamente, în valoare de 18.389,66 de lei și 3.527 de dolari SUA. Plasamentele în lei erau făcute la Alumil Rom Industry SA, Antibiotice SA, BRD, Compa SA, Rompetrol Well Services SA, Zentiva SA, SIF Moldova, OMV Petrom, Transelectrica, Turbomecanica, Transgaz și Banca Transilvania. Plasamentele în dolari erau făcute la compania Zipline International Inc (100.781 de acțiuni). Ei, bine, aceste acțiuni l-au făcut, în 2021, pe Cătălin Drulă milionar în dolari.
În 5 iunie 2020, actualul președinte al USR completa o declarație de avere din care rezultă că mai avea plasamente în 8 companii, cu valori de 23.526 de lei și 6.126 de dolari. Cele în valută erau la Zipline International Inc – 3.527 de dolari SUA și la Boeing (15 acțiuni), în valoare de 2.550 de dolari.
Ei, bine, la finalul mandatului de ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă avea plasamente tot în 8 companii, însă, de această dată, valoarea lor a crescut „fără număr”. Concret, din cele 100.781 de acțiuni la Zipline International Inc, Drulă a rămas „doar” cu 80.781. Valoarea acestora însă menționată în documentul citat, era, la 18 octombrie 2021, de 2.503.403 dolari SUA. Iar, împreună cu valoarea celor 60 de acțiuni pe care Drulă le declară la Boeing, de 13.588 de dolari, aceste plasamente însumate dau 2.516.991 de dolari. Plasamentele în moneda națională valorează 25.386 de lei.
Venituri modeste
În ciuda acestui succes răsunător al sporirii averii, Cătălin Drulă are, în toate declarațiile de avere depuse începând cu 2016, aceleași bunuri. Este vorba despre un teren, în suprafață de 1.490 de metri pătrați, cumpărat în anul 2014, la Mogoșoaia, județul Ilfov, și un autoturism BMW, fabricație 2012.
La capitolul venituri realizate în ultimul an fiscal, anterior datei de 18 octombrie 2021, când a completat ultima declarație de avere, acesta menționează doar indemnizația de deputat, în cuantum de 141.478 de lei, nu și pe cea încasată în calitate de ministru al Transporturilor. De asemenea, dividendele pe care le-a încasat de a companiile listate la Bursa de Valori București au fost în cuantum de 1.073 de lei.
Activitate parlamentară precară. Niciun discurs și șapte legi controversate
Noul lider progresist este deputat USR, ales la al doilea mandat, în circumscripția electorală Timiș. Cătălin Drulă este președintele Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură din Camera Deputaților. În calitate de ales al poporului, președintele interimar al USR a luat o singură dată cuvântul în Plenul Camerei, potrivit fișei sale de parlamentar. Anume, în ziua în care a depus jurământul. În schimb, Drulă a contribuit, alături de colegii săi de partid, la depunerea a două moțiuni în această legislatură. Prima este moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu (din care a făcut parte ca ministru), depusă împreună cu cei de la AUR, iar a doua este chiar moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu, moțiune care ar trebui citită și votată chiar astăzi.
Tot ca deputat, Cătălin Drulă este semnatarul a șapte proiecte de lege și propuneri legislative. Propuneri care fac parte din celebrul pachet de „obsesii” ale USR, despre care Jurnalul a prezentat pe larg, în edițiile precedente.
Spre exemplu, Drulă a semnat, ca inițiator, propunerea de abrogare a capitolului XI din Legea nr. 97/2000 privind Statutul senatorilor și deputaților. Propunerea a fost respinsă definitiv. Apoi, a semnat propunerea pentru abrogarea articolului 210 din Codul Administrativ, proiect care și-a încetat procedura legislativă. Drept pentru care, USR, împreună cu Cătălin Drulă, au mai depus un proiect legislative identic, care se află în lucru la Senat.
După care, același Drulă se află pe lista inițiatorilor unui al doilea proiect de lege pentru modificarea Statutului senatorilor și deputaților, care se află pe masa comisiilor. Un al cincilea proiect legislativ este celebra lege privind protecția avertizorilor în interes public, în traducere liberă, legea turnătorului la locul de muncă, despre care Jurnalul a prezentat, pe larg, la finalul anului trecut. Drulă a semnat și o a treia propunere legislativă de modificare a Statutului senatorilor și deputaților, care se află, de asemenea, în lucru în Comisii. Iar ultima propunere legislativă semnată, ca inițiator, de Cătălin Drulă se referă la modificarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Pe urmele lui Ghinea. Vrea să monitorizeze ministerele și agențiile guvernamentale
„Uniunea Salvați România a făcut istorie în acești ani, fiind primul partid cetățenesc care a ajuns la guvernare și vom continua și după acest moment să facem istorie împreună în anii care urmează. Suntem astăzi singurul partid democratic de opoziție și singurul cu o agendă adevărată liberală din România”, a spus Cătălin Drulă, într-o conferință de presă organizată ieri. El i-a mulțumit lui Dacian Cioloș pentru contribuția la proiectul fuziunii dintre USR și PLUS. „Fără Dacian Cioloș și fără Dan Barna această fuziune nu ar fi existat. Avem datoria să continuăm acest proiect”, adaugă noul lider USR.
„În perioada următoare, prioritatea mea este unitatea partidului. Sunt convins că vom ieși din acest moment mai puternici decât înainte, iar acesta este mesajul meu atât pentru colegii mei, cât și pentru cei de la PSD și PNL: USR va face opoziție pe bune. Vom lupta cu un sistem corupt și inept, care face o prioritate din clientelism, nu din bunăstarea țării.
Vom arăta unde se risipește resursa bugetară și vom veni cu soluții concrete pentru a acoperi aceste găuri negre. Vom avea pentru fiecare minister și agenție o echipă de monitorizare care e mai mult decât un guvern din umbră. Vom avea chiar pentru agenții, pentru instituții astfel de echipe și care se pregătesc să facă treabă acolo când vom reveni la guvernare”.
Întrebat dacă va candida pentru funcția de președinte al partidului la următorul congres, Cătălin Drulă a evitat un răspuns tranșant: „Asta e o decizie pe care o voi lua la momentul în care vom organiza congresul pentru președinția plină a partidului”.
