Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Și nu este vorba despre proiectul de lege care are drept inițiatori 39 de parlamentari de la USR și unul de la PNL, ci despre un proiect legislativ transmis de Guvernul României. „Bomba” constă în faptul că legea Guvernului este aproape identică, inclusiv ca număr de articole, prevederi și noțiuni, cu cea a parlamentarilor. Iar expunerile de motive sunt absolut „trase la xerox”, ambele invocând ca necesitate pentru adoptare transpunerea în legislația românească a Directivei UE 2019/1936.
Deși pare incredibil, acest lucru s-a întâmplat. La data de 23 noiembrie 2021, un grup de 40 de deputați, dintre care 39 de la USR și un liberal, depuneau la Camera Deputaților o propunere legislativă privind „protecția avertizorilor în interes public”. După ce acest proiect a intrat în circuitul parlamentar, forul legislativ a transmis documentele către mai multe instituții avizatoare, inclusiv Guvernului României, pentru emiterea unui punct de vedere. Instalat cu o largă majoritate la Palatul Victoria, Cabinetul Ciucă a fost notificat în legătură cu emiterea acestui punct de vedere în data de 20 decembrie 2021. Din fișa actului normativ aflată la Parlament, rezultă că Executivul nu a transmis, încă, punctul de vedere solicitat.
În data de 28 martie 2022, inițiativa legislativă parlamentară a fost adoptată de Camera Deputaților în mod tacit, ca urmare a depășirii termenului de adoptare de 45 de zile, prevăzut de articolul 75, alineatul al doilea, din Constituție.
Senatorul PSD Streinu-Cercel a votat împotrivă
Ei bine, deși Executivul condus de Nicolae Ciucă fusese notificat să transmită un punct de vedere pe marginea acestei propuneri legislative, cu doar trei zile înainte ca aceasta să treacă, tacit, de prima Cameră sesizată, în data de 25 martie 2022, Guvernul României a depus la Senat propriul proiect de lege privind „protecția avertizorilor în interes public”. Acesta poartă numărul PLX 219/2019 și, ce să vezi, a fost supus la vot, în Plenul Camerei superioare, în data de 19 aprilie 2022.
La votul din Senat, lucrurile s-au derulat într-o manieră la fel de interesantă. Au fost prezenți în sală 87 de aleși. 69 dintre aceștia au votat pentru adoptarea proiectului de lege, un singur senator a votat împotrivă, iar alți 17 s-au abținut.
Toți cei 8 senatori prezenți de la AUR au votat pentru adoptarea proiectului de lege al Guvernului. La fel au procedat și toți cei 33 de parlamentari ai PNL prezenți, precum și toți cei cinci senatori de la UDMR care se aflau în sală. Însă dintre cei 24 de senatori PSD prezenți, doar 23 au votat pentru, în timp ce senatorul social-democrat Adrian Streinu-Cercel a votat împotrivă. S-a abținut de la vot senatoarea neafiliată Diana Ivanovici Șoșoacă.
Citește pe Antena3.ro
USR-iștii s-au abținut de la vot
Interesant este faptul că toți cei 16 senatori USR aflați în sala de Plen la momentul votului au decis să se abțină, deși colegii lor deputați depuseseră, încă din luna noiembrie a anului trecut, un proiect de lege identic. Și, când spunem „identic”, ne referim la faptul că, atât proiectul de lege al Executivului, adoptat, prin vot, în primă Cameră, la Senat, cât și propunerea legislativă inițiată de USR și adoptată, tacit, tot în primă Cameră sesizată, la Camera Deputaților sunt aceleași.
În primul rând, cele două proiecte de acte normative invocă, în expunerile de motive trase la indigo transpunerea în legislația românească a Directivei UE 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului, din data de 23 octombrie 2019, privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Iar, conform expunerii de motive, România ar avea obligația, ca stat membru, să transpună directiva până în data de 17 decembrie 2021. Se mai arată, de asemenea, că „statele membre au obligația de a adopta cadrul legal prin instituirea de canale interne în ceea ce privește entitățile juridice din sectorul privat care au între 50 și 249 de lucrători, până al 17 decembrie 2023”.
În al doilea rând, textele legii sunt identice. Diferă doar formula de început, însă strict în sensul de redactare a frazei. În schimb, avem același număr de articole – 38 – și aceleași prevederi și același număr de anexe. Proiectul USR s-a mutat la Senat și nu se mai știe nimic despre el, în timp ce legea gândită de Executiv a ajuns la Camera Deputaților, urmând ca raportul final să fie remis până cel târziu în data de 18 mai 2022
„Gândim la fel”. Cele două acte normative conțin aceleași prevederi, transcrise identic
Conform ambelor proiecte, cele două legi constituie cadrul general în materia persoanelor care raportează încălcări ale legii, încălcări care s-au produs „sau care sunt susceptibile să se producă”, în cadrul entităților de drept public sau privat. În categoria acestor persoane, denumite „avertizori”, termen care să înlocuiască, probabil, sintagma „turnător”, intră „persoanele care au statut de lucrător sau persoanele numite într-o funcție publică”, „persoanele care desfășoară o activitate independentă”, „acționarii și persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administrație, precum și voluntarii și stagiarii remunerați sau neremunerați”, dar și „orice persoană care lucrează sub supravegherea sau conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanților și a furnizorilor acestora”.
Prevederile ar trebui să se aplice și persoanelor „care efectuează raportări, inclusiv anonime, prin intermediul canalelor de raportare interne, sau care divulgă public informații privind încălcări ale legii, obținute în timpul procesului de recrutare sau al altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau de serviciu a încetat”.
În actele normative în discuție se face vorbire despre autoritatea competentă să primească aceste delațiuni, denumite pompos „raportul privind încălcări ale legii”. Este vorba despre două tipuri de autorități – cele publice, care, potrivit dispozițiilor legale speciale, primesc și soluționează rapoartele referitoare la încălcări ale legii, pe de o parte, și, pe de altă parte, celebra Agenție Națională de Integritate.
Registru cu turnătorii, ținut minimum 5 ani
„Avertizorul” are trei modalități de a face delațiuni. Este vorba despre „Raportarea internă”, făcută la nivelul întreprinderii de stat sau private, „Raportarea externă” – adică sesizarea ANI sau a altor structuri ale statului, dar și „Divulgarea publică”. Aceste raportări se realizează fie prin canale interne de raportare, existente în cadrul entității juridice, fie prin canalele externe de raportare, fie prim mass-media, sindicate, patronate, ONG-uri sau Comisii parlamentare.
Autorii acestor propuneri legislative descriu și ce trebuie să conțină această raportare. Mai exact, trebuie menționate numele, prenumele, datele de identificare ale „avertizorului”, entitatea juridică în care a avut loc încălcarea legii, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, descrierea faptei „susceptibile să constituie încălcare a legii”, precum și probele raportării. În textul de lege se menționează și că, în cazul în care raportarea este anonimă, ea poate fi făcută prin intermediul unui avocat, „care are obligația de a nu divulga identitatea avertizorului”.
Mai departe, aflăm că aceste delațiuni, intitulate „raportări”, trebuie să fie înscrise într-un registru special, care să cuprindă data primirii acestora. „Angajatorii și autoritățile competente au obligația de a păstra evidența raportărilor în acest registru. Registrul poate fi ținut fie pe suport de hârtie, fie în format electronic. Entitățile juridice cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a realiza statistici cu privire la raportările care privesc încălcări ale legii”, se arată în acest act normativ.
Mai mult, entitățile în cauză sunt obligate să păstreze evidența tuturor rapoartelor primite timp de cinci ani. Un pasaj interesant al modului de primire a rapoartelor este cel conform căruia „în cazul în care, pentru raportare, se utilizează o linie telefonică sau un alt sistem de mesagerie vocală în care conversația poate fi înregistrată, sub rezerva consimțământului avertizorului, persoana desemnată are dreptul de a documenta raportarea orală prin nefectuarea unei înregistrări sau prin transcrierea completă și exactă a conversației”.
Agenția Națională de Integritate, „vârâtă” și în activitatea sectorului privat
Autoritatea competentă îndrituită de această lege este Agenția Națională de Integritate. ANI ar avea dreptul să solicite documentele deținute de autoritățile, instituțiile publice și de persoanele juridice de drept privat, indiferent de forma acestora. De asemenea, ANI are dreptul să solicite informații de la entitățile publice sau de la „avertizori”, în vederea soluționării rapoartelor. Agenția Națională de Integritate va confirma faptul că avertizorul beneficiază de protecție. Astfel, pe site-ul ANI, se va construi o secțiune separată care va conține informații, printre altele, cu privire la criteriile pentru a beneficia de protecție, în temeiul legii în discuție.
Potrivit acestei legi, în vederea soluționării rapoartelor, se înființează în cadrul Agenției Naționale de Integritate un serviciu, denumit „Serviciul Avertizare în Interes Public”, ce va cuprinde zece posturi de inspectori de integritate.
Unul dintre criteriile prin care acești viitori „avertizori” își pot disemina delațiunile îl reprezintă „Divulgările publice”. În lege se menționează faptul că „avertizorul care divulgă public informații privind încălcarea legii beneficiază de protecție, potrivit articolelor 30 și 31 din Constituția României”.
