Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Documente oficiale dovedesc faptul că, încă din 12 martie 2020, Guvernul Orban cunoștea faptul că proiecul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc urma ca, în 25 martie, să fie aprobat tacit, în situația în care nu era dezbătut în Plenul Camerei Deputaților. Asta, deoarece, la ședința Grupurilor Liderilor din Camera Deputaților, unde a fost ridicată această problemă, a participat, în calitate de invitat, chiar șeful Departamentului guvernamental pentru Relația cu Parlamentul, Nini Săpunaru. Avizul negativ, emis de Guvern cu două luni întârziere și peste termenul-limită de dezbatere a proiectului de lege, a fost transmis, sub semnătura lui Nini Săpunaru, în data de 14 aprilie 2020.
Controversatul proiect de lege în discuție a fost introdus pe ordinea de zi a penultimului plen al Camerei Deputaților, dinaintea intrării forțate a Parlamentului în carantină, pe data de 9 martie, aflându-se la poziția 112. În data de 12 martie, la prânz, a avut loc ședința Grupului Liderilor din Camera Deputaților, prezidată de Alfred Simonis, ședință la care a participat, în calitate de invitat, reprezentantul Guvernului Orban care asigură relația cu Parlamentul, secretarul de stat Nini Săpunaru. Este, astfel, imposibil ca Guvernul să nu fi știut că exista riscul ca acest proiect de lege să fie adoptat tacit, nefiind supus la votul plenului.
Conform stenogramei ședinței, deputatul PMP Emil Marius Pașcan a atras atenția că „Este un proiect cu termen care trece de noi în 25 (martie – n.red.); eu vă propun, pentru că nu se știe când vom mai avea plen, PL-x 670 să fie adus de pe poziția 112, să fie adus pe poziția cinci”. Deputatul Varujan Vosganian întreabă „despre ce e vorba în proiect?”, iar Pașcan răspunde: „Este autonomia Ținutului Secuiesc, așa este și... Atenție! Dacă nu-l dezbatem, va trece de noi în 25 și merge la Senat. Și de aceea vă cer... Dar preferați să nu-l discutăm deloc? Aveți ceva...?”. Președintele de ședință, Alfred Simonis, a supus imediat la vot propunerea colegului de la PMP: „Cine este pentru? Împotrivă? Se abține cineva? O abținere și un vot împotrivă. Adoptat. Două abțineri”.
Executivul a stat cu „fundul” pe aviz timp de două luni
Astfel, la plenul obișnuit care trebuia să aibă loc în săptămâna următoare acestei ședințe, proiectul UDMR urma să fie dezbătut, cu aviz negativ în unanimitate, mai puțin din partea Guvernului, care nu exista la acel moment, printre primele subiecte aflate pe ordinea de zi. Plen al Camerei Deputaților care însă nu a mai putut avea loc, deoarece, în data de 13 martie, Parlamentul României s-a confruntat cu cazul „Chițac”. Singurele întruniri ale plenurilor reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au avut loc pe 14 martie, când a fost învestit Guvernul Orban 2, respectiv pe 19 martie, când a fost aprobat primul Decret prezidențial privind instituirea stării de urgență.
În aceste condiții, este mai mult decât surprinzător că, deși, încă din data de 23 decembrie 2019, Camera Deputaților a solicitat Guvernului Orban punct de vedere în legătură cu proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, cu termen de raport pentru data de 7 februarie, Executivul a răspuns în data de 14 aprilie. Adresa privind raportul de respingere adoptat de Guvern a fost înaintată la Camera Deputaților cu două luni întârziere, sub semnătura secretarului de stat și șef al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, Nini Săpunaru
Un alt detaliu extrem de important este faptul că, la Camera Deputaților, Comisia pentru Administrație trebuia să înainteze un raport cu privire la același proiect în data de 20 februarie 2020. Avizul a ajuns la Biroul Permanent, cu propunere de respingere în unanimitate, abia pe data de 4 martie 2020.
În 23 martie, și nu pe 25, proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost adoptat, tacit, de către Camera Deputaților, ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, prevăzut de art. 75, alineat 2, teza a III-a din Constituția României.
