Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O altă lege, care a trecut în mod tacit de Senatul României, la sfârșitul anului trecut și care vizează o minoritate naționată, urmează să fie dezbătutută de Camera Deputaților, care este for decizional. Este vorba despre un act normativ prin care să fie sancționate și combătute actele împotriva minorității rrome, denumit „combaterea antiţigănismului”. Inițiat de 27 de parlamentari, proiectul a primit, recent, aviz negativ din partea Guvernului Orban, pe motiv că încalcă prevederile constituționale, atât timp cât se referă la măsuri de combatere a rasismului doar din perspectiva unei singure etnii conlocuitoare. Nici Consiliul Economic și Social sau Consiliul Legislativ nu au avizat favorabil acest proiect de lege
Legea de „combatere a antițigănismului” a trecut de Senatul României în data de 12 decembrie 2019, prin adoptare tacită, după expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de regulamente, fiind transmisă spre dezbatere Camerei Deputaților. În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul Orban precizează că actul normativ, care are caracter organic, „încalcă prevederile articolului 16 alineat 1 din Constituție, din perspectiva faptului că se urmărește reglementarea unor măsuri speciale, în scopul combaterii unor comportamente rasiale, doar pentru o anumită minoritate a statului român, și anume pentru rromi, creând, astfel, premisele existenței unei populații speciale, diferită de celelalte populații conlocuitoare majoritare, căreia trebuie să i se aplice un tratament juridic distinct”.
În același punct de vedere transmis Camerei Deputaților, Cabinetul condus de Ludovic Orban mai precizează că, în acest moment, sunt în vigoare mai multe acte normative care privesc interzicerea manifestărilor rasiste ori xenofobe, iniţierea ori constituirea unei organizaţii care să promoveze asemenea manifestări.
Cum sunt definite organizațiile antițigăniste
Conform proiectului de lege, prin „antiţigănism” se înţelege atât percepţia referitoare la rromi, exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva rromilor, îndreptate împotriva rromilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor sau ONG-urilor, liderilor comunităţilor rrome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani. Actul normativ trecut de Senat instituie pedepse cuprinse între 3 luni şi 10 ani de închisoare pentru cei care promovează, în public, idei, concepţii sau doctrine „antiţigăniste”, pentru distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului de materiale din aceeaşi categorie sau iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, la un astfel de grup.
Citește pe Antena3.ro
Definiția de „organizaţie cu caracter antiţigănist” din legea propusă vizează orice grup format din trei sau mai multe persoane care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste. Iar „simbolurile antițigăniste” sunt definite ca drapele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antițigănismul. De asemenea, materialele antițigăniste sunt considerate imagini, mesaje text, conținut audio-video, precum și orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antițigănismul.
Ce pedepse sunt prevăzute în acest act normativ
Promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepții sau doctrine antițigăniste se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice alte mijloace, de știri și informații, materiale antițigăniste constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
Pedeapsă cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi se aplică și în cazul confecționării, vânzării, răspândirii, precum și pentru deținerea în vederea răspândirii de simboluri antițigăniste. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a simbolurilor antițigăniste. Dacă aceste acțiuni sunt săvârșite în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public, nu constituie infracțiune.
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antițigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.
Proiectul mai prevede că, dacă persoanele respective denunță autorităților existența organizațiilor, înainte ca acestea să fi fost descoperite și să fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului, nu vor exista sancțiuni.
Inițiatorii legii au invocat motive legate de o înțelegere mai precisă a practicilor discriminatorii, fiindcă în momentul de față „antițigănismul este adesea folosit într-un sens restrâns pentru a indica atitudinea antiromă sau exprimarea stereotipurilor negative în sfera publică sau discursul de ură”.
27 de inițiatori
Conform fișei proiectului de lege depus, anul trecut, la Senat, nu mai puțin de 27 de parlamentari au semnat în calitate de inițiatori. 16 dintre aceștia sunt de la Partidul Social Democrat, pe listă regăsindu-se și liderul PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis.
Printre inițiatori însă îl regăsim și pe candidatul oficial al PNL pentru Primăria Capitalei, Nicușor Dan. Proiectul este susținut și de un parlamentar UDMR, precum și de șapte reprezentanți ai Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților, inclusiv liderul de grup, Varujan Pambuccian.
