Mafia imobiliară, răpusă prin lege

INIŢIATIVĂ ● După votul parlamentului, Dan Voiculescu este mulţumit
Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, explică, într-un interviu acordat Rompres, că adoptarea de către Camera Deputaţilor a iniţiativei sale legislative privind imobilele înstrăinate în baza Legii 112 pune capăt speculaţiilor, tergiversărilor şi a cîştigurilor din piaţa imobiliară pe fondul unui haos legislativ. Acest proiect reprezintă una din cele trei iniţiative legislative a căror tergiversare a determinat demisia lui Dan Voiculescu din Senat.

INIŢIATIVĂ ● După votul parlamentului, Dan Voiculescu este mulţumit
Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, explică, într-un interviu acordat Rompres, că adoptarea de către Camera Deputaţilor a iniţiativei sale legislative privind imobilele înstrăinate în baza Legii 112 pune capăt speculaţiilor, tergiversărilor şi a cîştigurilor din piaţa imobiliară pe fondul unui haos legislativ. Acest proiect reprezintă una din cele trei iniţiative legislative a căror tergiversare a determinat demisia lui Dan Voiculescu din Senat.

• Reporter: Deşi cu întîrziere, Parlamentul a aprobat proiectul iniţiat de dumneavoastră privind imobilele înstrăinate în baza Legii 112. Ce înseamnă pentru dumneavoastră această lege?

Dan Voiculescu: Este o mare satisfacţie faptul că proiectul de la Cameră a fost votat de toate partidele. Pentru mine asta înseamnă că eforturile mele au fost apreciate. Ţin să amintesc că a fost unul dintre cele trei proiecte din cauza tergiversării cărora mi-am dat demisia din Senat. Proiectul face dreptate atît chiriaşilor, cît şi proprietarilor. În plus, pune punct afacerilor "mafiei titlurilor de proprietate" care învîrtea proprietăţi în complicitate cu instituţiile statului. Devenise o afacere înfloritoare cumpărarea pe nimic a drepturilor proprietarilor aflaţi în litigiu cu statul, ca apoi casele să fie obţinute de la stat printr-un circuit de complicităţi mafiote. Traseul acestui proiect şi lupta pe care am dus-o pot fi extrapolate pentru întreaga evoluţie a PC: fiecare victorie pe care am obţinut-o are în spate foarte multă muncă şi strădania de a rămîne consecvent unui proiect care rezolvă o problemă a societăţii.

Interpretare greşită

• Pe cine ajută această lege şi, mai ales, pe cine deranjează?

Am fost acuzat, în presă, că acest proiect de lege deserveşte interesele rechinilor imobiliari. Interpretarea este greşită. Dimpotrivă, această lege pune capăt speculaţiilor. Se termină perioada tergiversărilor, din care cîştigau doar cei care profitau de haosul legislativ pentru a pune mîna pe terenuri. Se dă o soluţie clară şi proprietarilor, şi chiriaşilor, se respectă dreptul de proprietate şi se pune capăt intervenţiei samsarilor imobiliari pe piaţă. Cei care atacă această lege sînt cei care vor ca dezastrul de pe piaţa imobiliară să continue. Eu cred că această soluţie trebuia adoptată de mult mai mult timp. Dacă aveam această lege acum patru ani, de pildă, s-ar fi rezolvat nu doar grave drame personale, dar şi probleme urbanistice. Fiindcă, de pildă, astăzi există multe proiecte care nu sînt finalizate fiindcă este încă neclar statutul proprietăţii terenurilor.

• Cum comentaţi speculaţiile legate de prezenţa dumneavoastră în consiliul de conducere a proaspăt anunţatei alianţe între PSD şi PC?

Este normal să fiu prezent în conducerea alianţei. Sînt legat de PC şi voi fi mereu legat de acest partid. PC nu îmi va fi indiferent niciodată. Există o atribuţie statutară pe care trebuie să o îndeplinesc ca preşedinte fondator al acestui partid. Aş vrea ca acest proiect politic, PC, să continue – el trebuie să vină cu un discurs adaptat României care iese din tranziţie.

• Care este viziunea PC pentru depăşirea acestei perioade?

Sînt foarte multe lucruri care merită şi trebuie spuse. Despre identitatea noastră, despre obiectivele noastre ca popor. Integrarea a produs consecinţe la nivelul identităţii. Şi chiar dacă acum sîntem încă prea ocupaţi cu lupta de zi cu zi ca să le observăm, le vom vedea curînd. Concepte precum "naţiune" şi "naţional" sînt şi rămîn foarte actuale. Avem două etape ale integrării: politică şi economică. Noi ne îndreptăm cu paşi repezi de finalul integrării politice. După asta, integrarea va începe să aducă bunăstare. Iar competiţia economică va stimula reflexe identitare, naţionale. Aşa se consolidează cea mai importantă articulaţie a sistemului social: clasa mijlocie. Stimulul echilibrului unei societăţi stă în aceşti oameni. Ei sînt atenţi la afacerile lor şi la viaţa lor, mai relaxaţi, dar şi mai exigenţi, mai greu de păcălit şi mai dispuşi să sancţioneze rapid extremismele de tot felul: autoritarismul, demagogia, scandalul. Ei vor vertebra o nouă societate şi pentru ei este nevoie de un semnal: clar, onest care să răspundă problemelor lor pragmatic şi direct. Şi mă întorc aici şi amintesc de proiectul privind despăgubirea foştilor proprietari, pentru că este genul de iniţiativă care răspunde clar şi onest unor nevoi, elucidînd o problemă. Asta cred eu că înseamnă atenţie acordată electoratului şi dorinţă de a rezolva o problemă.

Politica trebuie să se schimbe

• Cum vă împăcaţi cu retragerea din prim-planul scenei politice? Şi, mai ales, cum se vede scena politică din poziţia de preşedinte fondator?

Glumind, aş spune că începe să-mi placă funcţia de preşedinte fondator: este puţin pasională, dar mult mai înţeleaptă. Am mai puţin stres şi mai mult timp pentru proiectele mele. Şi, mai ales, am mai mult timp pentru funcţia esenţială a politicii – întîlnirea cu oamenii şi rezolvarea problemelor lor concrete. După Congresul de la începutul anului mi-am dat seama ce mult mă obişnuisem cu un rol care nu era de loc al meu: acela de om foarte autoritar, mereu implicat în toate aspectele organizatorice ale vieţii de partid. De pe margine văd mai bine imaginea de ansamblu. Şi-mi dau seama cît de mult timp se iroseşte în conflict şi în ceartă. Cînd deschid televizorul şi văd aceleaşi conflicte, şi nici o preocupare pentru proiecte, îmi dau seama că este nevoie de un altfel de drum. Ce fac acum prin fundaţie îmi oferă satisfacţia lucrului făcut liniştit şi uman. Faptul că ajut dotarea unei şcoli mi se pare mult mai important decît să particip la un conflict politic, care dăunează extrem de mult românilor. Cumva, politica trebuie să schimbe. Se simte asta deja foarte clar la oameni. Peste tot pe unde mă duc şi stau de vorbă cu oamenii, toată lumea îmi spune acelaşi lucru: prea mult scandal şi prea puţine proiecte finalizate. Toată lumea aşteaptă ceva, aşteaptă o schimbare. Schimbarea politică poate fi un proiect interesant.

• Credeţi însă într-o nouă schimbare în România de astăzi?

România a intrat într-o nouă etapă. Au trecut 19 ani de la Revoluţie. Dar au trecut şi patru ani de la schimbarea din 2004, care părea că pregăteşte România mai bine de integrarea în Uniunea Europeană. Am parcurs foarte multe schimbări, dar foarte puţine au adus şi rezultate concrete în viaţa oamenilor. Ceea ce este cel mai important este semnalul schimbării mentalităţilor, pe care îl văd direct la români, la cei care muncesc în străinătate, la cei care au decis să îşi ia viaţa în propriile mîini. Ei văd altfel România, iar pentru ei este nevoie de o nouă viziune politică, de o nouă perspectivă. Societatea românească atît de traumatizată de anii aceştia de sărăcie, de frustrări se linişteşte, se aşază. Românii au luat-o cu mult înaintea clasei politice. Mă întreb dacă nu este undeva o ruptură care trebuie închisă, pentru ca lucrurile să intre cu adevărat pe făgaşul normalităţii.

• Cînd se va încheia acest proces de tranziţie către noua mentalitate?

Am plătit foarte scump aceşti aproape 20 de ani de tranziţie spre normalitate, dar sîntem din ce în ce mai aproape de firesc. Tranziţia se va încheia o dată cu finalul mandatului lui Traian Băsescu la Preşedinţie. Fiindcă cei patru ani ai mandatului său au scos la iveală tot ce a fost mai rău în tranziţie. Acum, lucrurile sînt mult mai clare. În prim-plan trebuie pus omul, românul simplu. Politica trebuie să îl servească pe el. La fel, statul, serviciile publice, instituţiile. Dacă vrem să redăm oamenilor încrederea în politică, atunci trebuie să reintrăm într-o logică a construcţiei şi a proiectului.