Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima acțiune a actualului ministru al Justiției, de la USR-PLUS, Stelian Ion, de modificare a uneia dintre legile care reglementează organizarea judiciară, prin ordonanță de urgență, riscă să arunce în aer procesele derulate în fază de apel de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curțile de Apel. Două dintre cele mai prestigioase organizații ale judecătorilor din România, AMR și AJADO cer Guvernului Cîțu să revoce imediat acest act normativ, care intră în contradicție directă cu voința exprimată, prin vot, de peste 6,4 milioane de români, la referendumul din 26 mai 2019, precum și cu cel puțin trei capitole din Constituția României, precum și cu deciziile CCR. În caz contrar, atrag atenția magistrații, odată declarată neconstituțională Ordonanța lui Stelian Ion, hotărârile judecătorești definitive riscă să fie anulate, pe motiv de nelegală compunere a completurilor de judecată, așa cum s-a întâmplat, deja, în cazul nelegalei compuneri a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, la sfârșitul anului 2018. Juriștii atrag, totodată, atenția, asupra faptului că actulul ministru al Justiției folosește referendumul din 2019 în scop politic, după ce a afirmat, practic, că această consultare populară este obligatorie doar pentru guvernele conduse de PSD și facultativă pentru guverne de altă coloratură politică
Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) trag un serios semnal de alarmă, evidențiind faptul că, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență în domeniul organizării judiciare, Guvernul Cîțu a sfidat votul a peste 6,4 milioane de cetățeni și Constituția României. „AMR și AJADO atrag public atenția că prin adoptarea, în data de 30 decembrie 2020, a unei ordonanțe de urgență de modificare a unei dispoziții din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Guvernul a încălcat voința suverană a poporului, exprimată prin referendum, principiul constituțional al echilibrului între puteri și principiul cooperării loiale între acestea. Adoptarea unei ordonanțe de urgență pe chestiuni ce țin de organizarea judiciară, în cazul de față prorogarea intrării în vigoare a unor prevederi legale privind compunerea completelor de judecată în apel, desconsideră votul a peste 6,4 milioane de cetățeni și Constituția României”, se arată într-un comunicat comun al celor două organizații. Judecătorii reamintesc faptul că, în anul 2019, cu ocazia alegerilor europarlamentare, a avut loc și un „referendum pe justiție”, iar una dintre întrebări a fost: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.
„Referendumul a fost adoptat, peste 6,4 milioane de cetățeni votând «DA». Potrivit articolului 2 din Constituție, «(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. (2) Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu». În explicitarea rolului referendumului, CCR a statuat, prin Decizia 686/2012, că «reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1, 2 și 61»”, subliniază AMR și AJADO.
Efectele profund negative
Judecătorii precizează că adoptarea unei ordonanțe de urgență cu privire la organizarea judiciară, cum a făcut Guvernul României în data de 30 decembrie 2020, încalcă flagrant voința poporului suveran, ignoră deciziile Curții Constituționale și, dacă ordonanța adoptată în data de 30 decembrie va fi declarată neconstituțională, cum este previzibil, va pericilita grav securitatea juridică, prin anularea unor hotărâri judecătorești definitive, pentru că au fost pronunțate de completuri de judecată nelegal constituite.
„În fapt, prin ordonanța de urgență s-a amânat compunerea completurilor de judecată de apel din 3 judecători, prevăzută prin Legea 207/2018, cum este la Înalta Curte de Casație și Justiție, și menținerea compunerii completurilor la formula prezentă, aceea cu 2 judecători”, mai subliniază sursa citată. De altfel, asociațiile în cauză reliefează faptul că, atât în cadrul dezbaterilor publice din Parlament asupra modificărilor legilor justiției, în anul 2018, cât și ulterior intrării în vigoare a acestor modificări, s-au opus argumentat unor dispoziții privind compunerea completurilor de judecată în apel din 3 judecători, având în vedere insuficiența resurselor umane din instanțe și problemele efective pe care această realitate le creează.
„Acesta a fost argumentul împotriva majorării numărului membrilor din completurile de judecată care pronunță, în majoritatea situațiilor, hotărâri definitive, dar, în același timp, suntem de acord, ca principiu, că mai mulți judecători în complet constituie o garanție suplimentară, pentru cetățeni, a unei judecăți drepte”. Referitor la referendumul asupra justiției, AMR și AJADO reamintesc cetățenilor că atât magistrați, cât și câțiva jurnaliști obiectivi au atras atenția că referendumul va avea efecte profund negative, însă poziția lor a fost ignorată de susținătorii referendumului. În fapt, la data respectivă, tocmai actualul ministru al justiției, Stelian Ion, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai acestuia, afirmând că referendumul este necesar pentru a „salva justiția”.
Nu se poate legifera prin ordonanțe în acest domeniu
Prin adoptarea unei ordonanțe de urgență în domeniul organizării judiciare, respectiv prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor articolului 54 alineat 2 din Legea 304/2004, nu doar că a fost încălcat grav votul dat de peste 6,4 milioane de cetățeni, dar s-a confirmat, fără tăgadă, faptul că susținătorii acelui referendum, ce fac parte din puterea executivă actuală, s-au folosit de justiție în scop politic. „Folosirea justiției în scop politic, lucru reprobabil într-un stat de drept democratic, rezultă și din declarația actualului ministru al justiției care, într-un interviu pentru Epoch Times, în data de 23.12.2020, a spus că respectivul referendum «e unul cu consecințe politice, nu juridice». Aceeași susținere este reluată de ministrul justiției pe o rețea de socializare în care citează fragmentat și distorsionat Decizia CCR 628/2020, prin care s-a statuat că „întrebările adresate poporului de către Președinte, valorificarea răspunsurilor primite de către autoritățile publice sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecințe în planul răspunderii politice a actorilor instituționali implicați, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora»”, precizează magistrații. Conform acestora, „așadar, din decizie rezultă că aleșii poporului nu răspund juridic, nu pot fi sancționați legal, pentru nepunerea în lege a voinței poporului, exprimată prin referendum, ci răspund doar politic în fața cetățenilor, care au alternativa de a nu-i realege. Dar aceasta NU înseamnă că puterea executivă și cea legislativă au alternativa de a legifera contrar rezultatelor unui referendum valid, întrucât, în acest caz, încalcă grav Constituția, art. 1, 2 și 61, astfel cum s-a statuat prin Decizia CCR 628/2012, antereferită”.
Ultimatum pentru Executivul Cîțu
Judecătorii arată că, în cele 12 luni care s-au scurs din anul 2020 a fost timp pentru parcurgerea procedurii constituționale parlamentare de modificare a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. A veni acum însă și a forța în ultimele zile din an adoptarea unei OUG în domeniul organizării judiciare, este o sfidare a votului celor peste 6,4 milioane de cetățeni și o încălcare a principiilor definitorii ale statului de drept, a Constituției și a deciziilor CCR. Dincolo de încălcarea voinței a milioane de cetățeni, precedentul creat de Guvern, precum și efectele pe care declararea neconstituțională a acestei ordonanțe le poate produce, denotă desconsiderarea votului și drepturilor cetățenilor, atitudine ce trebuie denunțată public. În consecință, solicităm Guvernului să abroge ordonanța de urgență adoptată ca urmare a propunerii ministrului justiției, Stelian Ion, pentru modificarea organizării judiciare, lăsând Parlamentul să decidă cu privire la acest subiect”, se arată în comunicatul citat.
S-a tras apa după 6 milioane de euro
Reamintim faptul că, după validarea rezultatelor referendumului din 26 mai 2019, președintele Klaus Iohannis a invitat la Palatul Cotroceni toate partidele cu reprezentare parlamentară, la acel moment, pentru a încheia un așa-zis „acord”, prin care forțele politice să-și ia angajamentul că vor introduce în legislație voința poporului exprimată la referendum. Un referendum care a costat bugetul de stat suma de 27,6 milioane de lei. Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, propus de Klaus Iohannis, a fost semnat, în luna iunie a anului 2019, de președintele PNL, Ludovic Orban, de președintele USR, Dan Barna, de președintele PRO România, Victor Ponta și de președintele PMP, Eugen Tomac. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că propune acest pact național după consultările avute cu partidele parlamentare, în urma referendumului pe justiție din 26 mai. Pactul se referă la transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, la revizuirea legilor justiției pentru a ține seama de recomandările Comisiei de la Veneția și ale Comisiei Europene. Acest acord politic național, asumat, prin semnătură, atât de PNL, cât și de USR, viza transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru corupți, a interdicției adoptării de ordonanțe de urgență în justiție, extinderea dreptului de sesizare a CCR, dar și transpunerea măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice, revizuirea legilor justiției, inclusiv a ordonanțelor de urgență prin care au fost modificate, și în strict acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, a rapoartelor MCV și GRECO, adoptarea modificărilor Codului penal și a Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene.
Juriștii, către Stelian Ion: „Nu te poți juca în nisip nici cu Constituția, nici cu dreptul cetățeanului”
După adoptarea acestei OUG, Stelian Ion a ieșit public și a declarat că, de la preluarea mandatului de ministru, a analizat variantele posibile de rezolvare a acestei probleme grave și a ajuns la concluzia că nu există timpul necesar pentru a se interveni legislativ în Parlament, pentru că nu s-ar respecta toate termenele legale astfel încât legea să poată intra în vigoare la 1.01.2021. „Sub aspectul efectelor referendumului organizat în data de 26.05.2019, care se referea, printre altele, și la consultarea populației cu privire la posibilitatea modificării prin OUG a legislației penale și a legilor justiției, fac următoarele precizări: - Scopul acestui referendum a fost acela de a proteja legislația penală și de organizare judiciară de intervenții neașteptate și nocive care, în perioada referendumului, păreau iminente”, a declarat noul ministru. Juriștii îl contrazic, Unul dintre aceștia, avocatul Adrian Toni Neacșu, arată: „Domnul ministru Stelian Ion spune că referendumul din 2019 este valabil doar cât timp ministru al Justiției este cineva de la PSD care amenință să aibă «intervenții neașteptate și nocive». Referendumul e valabil doar pentru cei răi, cei buni pot face ce doresc și să nu țină cont de el. Mai mult, domnul ministru interpretează «spiritual» referendumul, care evident este altul decât «litera» lui. Politic, domnul ministru spune negru pe alb că referendumul a fost o cacealma politică folosit contextual doar pentru a pune cu botul pe labe un partid politic, iar nicidecum o consultare reală și constituțională a voinței poporului, care a fost masa inertă de manevră, referendum pe care nu are de gând să îl respecte decât în litera lui, adică așa cum va înțelege dumnealui, care este de partea băieților buni, ăia de bună cuviință. Eu cred că corpul avocaților are misiunea extrem de importantă de a veghea asupra derapajelor politicienilor în domeniul drepturilor fundamentale și a le sancționa ori de câte ori aceștia gafează. (…) Vom contesta legalitatea compunerii completelor lui Stelian Ion și poate va înțelege și clasa politică faptul că nu te poți juca în nisip nici cu Constituția, nici cu dreptul cetățeanului de a fi judecat echitabil, iar nu după reguli emanate din jocul politic infantil de-a «eu sunt băiat bun, ăla e cel rău»”, a conchis avocatul.
