x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Politică la rupere. „Cum să încălcăm Constituția”

0
Autor: Ion Alexandru 24 Iun 2021 - 07:43

Desființarea SIIJ, sub pretextul că recomandările MCV sunt superioare Constituției și legilor interne, dorită de două dintre cele trei partide „de dreapta” aflate la guvernare este demolată la propriu de către CCR într-o motivare fără precedent. Curtea explică de ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în Hotărârea din 18 mai, nu a impus, pentru că nu avea cum, României, să își anuleze Legea fundamentală, iar instanțele naționale nu pot interpreta după bunul plac o decizie care vizează acte ale Comisiei Europene. Planul de desființare a SIIJ merge, însă, mai departe, fără să se țină cont de decizia CCR. Cum, de altfel, și planul de numire a noilor conduceri interimare ale televiziunii și Radioului publice merg mai departe, în același sens cu cel desființat de alte două decizii ale Curții Constituționale. Judecătorii au stabilit, în alte acte devastatoare, că Parlamentul controlat de PNL, USR-PLUS și UDMR a încălcat legea, prin interpretarea eronată a dispozițiilor regulamentare și legale, când a făcut numirile respective. Ieri, însă, a fost devoalată în spațiul public informația conform căreia Anca Dragu și Ludovic Orban au fost întrebați, oficial, de Comisia de la Veneția, printr-o scrisoare înaintată de președintele acestei instituții, cu privire la motivele care au stat la baza revocării Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului. Scrisoarea a fost „ascunsă” la Birourile permanente, până ieri. Tot ieri, revocarea Renatei Weber a fost atacată la CCR, iar termenul de dezbatere este 29 iunie. Majoritatea parlamentară vrea să-l numească în funcția de Avocat al Poporului pe Fabian Gyula chiar luni, cu o zi înainte ca judecătorii CCR să se pronunțe pe această temă.

 

Prima și cea mai de impact situație cu care se confruntă noua guvernare este efectul Deciziei Curții Constituționale care a respins, pentru a treia oară, declararea ca neconstituțională a legii de înființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și a Ordonanței de Urgență privind operaționalizarea acesteia. CCR a publicat motivarea Deciziei 390 din 8 iunie 2021, desființând cu totul interpretarea pe care anumite asociații din sistemul judiciar, o instanță din Pitești și un întreg aparat de propagandă  au dat-o unei Hotărâri a CJUE, conform căreia recomandările MCV sunt obligatorii pentru România și, mai mult, că ele sunt superioare Constituției. Această excepție a fost ridicată în fața Curții de Forumul Judecătorilor din România, de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și de celebrul procuror militar Bogdan Pîrlog. 

CCR arată, în motivarea deciziei, că, în 18 mai, Curtea de Justiție a UE, prin Marea Cameră, a pronunțat o hotărâre referitoare la SIIJ. Analizând acest document, Curtea Constituțională a constatat că CJUE a menționat că, pentru a stabili dacă un act al UE produce efecte obligatorii, este necesar să se examineze substanța acestuia și să evalueze efectele lui, „în lumina unor criterii obiective, ținându-se seama de contextul adoptării acestuia, precum și de competențele instituției care este autoare a actului respectiv”. Prin urmare, arată judecătorii constituționali, CJUE a constatat că este vorba despre acte ale Comisiei Europene, adresate Parlamentului European și Consiliului European, „iar nu României”, că „formulează cerințe în privința României, considerentele cuprinse în ele aducând «recomandări», de care statele vor ține seama în virtutea principiului cooperării loiale”.

 

CJUE nu spune nimic nou

 

CJUE nu reține, așa cum afirmă autorii excepției de neconstituționalitate, caracterul obligatoriu al rapoartelor întocmite de Comisia Europeană în temeiul Deciziei 2006/928, „ci stabilește cu privire la autoritățile statului român sarcina de a coopera cu instituția europeană”, arată CCR. Curtea mai reține că CJUE „nu a constatat neîndeplinirea obligației generale de cooperare loială. De altfel, nici nu ar fi putut reține acest lucru, atâta timp cât în jurisprudența sa a statuat în mod constant că o neîndeplinire a obligației generale de cooperare loială este distinctă de o neîndeplinire a obligațiilor specifice în care acestea se manifestă”.

În acest sens, Curtea Constituțională arată că CJUE nu aduce nimic nou cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia Comisiei Europene 2006/928 și rapoartele MCV întocmite de Comisie, pe baza acestuia, stabilind doar caracterul obligatoriu al Deciziei și caracterul de recomandare al rapoartelor MCV. „Decizia este Singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă impusă de constituționalitate realizată prin raportare la articolul 148 din Constituție prin dispozițiile și obiectivele pe care le impun”, iar recomandările MCV nu au substanță constituțională, se arată în decizia Curții. 

 

Recomandările MCV nu sunt norme de drept

 

Interesant este că CJUE a analizat acțiunea formulată de Forumul Judecătorilor din România, în care era criticată o competență a SIIJ de a retrage căile de atac în cauzele aflate pe rolul instanțelor. Competențe pe care, la momentul pronunțării hotărârii CJUE, SIIJ nu le mai avea. Curtea Constituțională, prin Decizia 547 din 7 iunie 2020, a declarat neconstituționale dispozițiile legale care stabileau competența procurorilor SIIJ de a exercita sau de a retrage căile de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cazurile aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării SIIJ. Aceste competențe și-au încetat aplicabilitatea, astfel că, la data pronunțării Hotărârii din 18 mai 2021 de către CJUE, acestea nu mai erau susceptibile de a produce efectele juridice reținute în actul instanței europene. Iar argumentele CJUE apar ca fiind fără suport factual și juridic, se arată în motivarea deciziei CCR.

 

 

Tratatele încheiate de România nu pot veni în contradicție cu Legea Fundamentală

 

În ceea ce privește Secția de Investigarea  Infracțiunilor din Justiție, Curtea Constituțională constată că reglementarea care prevede înființarea acestei structuri de parchet „reprezintă o opțiune a legiuitorului național, în acord cu prevederile constituționale referitoare la statul de drept, la accesul liber la justiție, la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și eficient, acord regăsit și în Tratatul Uniunii Europene”.

Mai departe, magistrații constituționali subliniază că, în legătură cu interpretarea principiului „supremației dreptului Uniunii Europene”, în sensul că acesta se opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, așa cum este interpretată de instanța constituțională a acestuia, „raportul dintre dreptul național și dreptul internațional este stabilit în Constituția României, la articolele 11 și 20”. „Prin ratificarea actelor sau tratatelor internaționale de către Parlamentul României, acestea devin norme naționale de drept intern. Supremația Constituției în raport cu dreptul internațional înseamnă că România nu poate ratifica un tratat internațional care cuprinde dispoziții contrare Constituției, decât după revizuirea prealabilă a Legii fundamentale naționale”, arată Curtea Constituțională. 

În acest sens, Supremația de aplicare a dreptului UE nu trebuie, spune CCR, percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identității constituționale naționale.

De altfel, dispozițiile Deciziei Comisiei Europene 2006/928 nu pot incumba instanțelor de judecată, „organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene”. Această mențiune a CCR vine în contextul în care, interpretând în mod subiectiv decizia CJUE, o instanță din Argeș a decis să claseze o cauză, pe motiv că ea are legătură cu SIIJ, iar SIIJ, în opinia acelei instanțe, nu există, deoarece încalcă recomandările MCV. 

„Recomandările MCV, așa cum reiese din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, nu constituie normă de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate, înlăturând norma națională”, atrag atenția judecătorii Curții Constituționale din România. 

Prin urmare, judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide el însuși aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, „întrucât rapoartele MCV nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra în conflict cu legislația internă”.

 

Plenul Parlamentului a încălcat legea când a făcut numirile interimare la SRTV și SRR

 

În ciuda acestor chestiuni reținute de CCR, ministrul Justiției, Stelian Ion, cere imperativ UDMR să renunțe la intenția de a vota legea de desființare a SIIJ cu condiția transferării dosarelor la Secția de Urmărire Penală din Parchetul General și, de asemenea, să renunțe la pretențiile invocate și de Înalta Curte, și de CSM, de întărire a rolului CSM cu privire la acordarea unor garanții că nu se vor mai face abuzuri și presiuni cu dosare pe judecători.

Însă nu doar cu privire la SIIJ sau la MCV puterea politică de la București a fost prinsă în ofsaid. Curtea Constituțională a publicat, ieri, și deciziile 428 și 429 din 17 iunie 2021, privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului de numire a directorilor interimari ai Televiziunii Române și Radioului public. Cele două hotărâri au fost atacate la CCR de către grupurile parlamentare ale PSD din Senat și dion Camera Deputaților, acestea arătând, în întâmpinare, că la data de 11 mai 2021, Camera și Senatul, în ședință comună, au supus votului rapoartele de activitate ale Societății Române de Radio și Societății Române de Televiziune, fiind respinse cu majoritate de voturi. Efectele respingerii rapoartelor de activitate au atras demiterea de drept a consiliilor de administrație ale celor două instituții publice. 

În cererea formulată, PSD arată că, în aceeași zi, după doar o oră, în mod abuziv președinții celor două Camere ale Parlamentului au hotărât convocarea birourilor permanente reunite, în vederea sesizării celor două comisii de specialitate pentru a dezbate propunerile în vederea numirii a noilor directori interimari ai Radioului și Televiziunii Române. „Împotriva dispozițiilor regulamentare și legale, comisiile au înaintat, în aceeași zi, avizele comune prin care au analizat candidaturile depuse și au înaintat Plenului reunit al Parlamentului propunerile pentru numirea în funcția de director general interimar al SRTV a doamnei Ramona Săseanu și în funcția de director general interimar al SRR a domnului Liviu Popescu”, se arată în acțiunea depusă la Curte.

Plenul i-a votat în aceeași zi. Curtea Constituțională reține, în ambele decizii pronunțate pe aceste teme, că, adoptând cele două hotărâri, „Parlamentul a încălcat dispozițiile legale, invocând alte dispoziții legale care reglementează o situație specifică, respectiv situația tranzitorie în  care procedura de numire a consiliului de administrație nu este efectuată de către Parlament în decursul legislaturii în care a fost declanșată numirea”. 

CCR acuză Parlamentul că a combinat, pentru a putea face aceste numiri interimare, dispoziții legale a căror incidență este determinată de  îndeplinirea unor condiții distincte și care se exclud reciproc. „Parlamentul nu a făcut altceva decât o interpretare eronată a normelor legale referitoare la procedura de numire a unui nou consiliu de administrație al SRTV și SRR, aplicându-le cu încălcarea principiului constituțional care consacră caracterul obligatoriu al respectării legilor, prevăzut de articolul 1, alineat 5, din Constituție”, arată judecătorii CCR. Astfel, prin decizie definitivă și general obligatorie, Curtea a decis că numirea celor doi directori interimari a fost făcută nelegal și neconstituțional.

Ca și în cazul deciziei referitoare la SIIJ, puterea politică a încercat, ieri, să „cârpească” situația de la conducerea TVR și a Radioului.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului s-a întrunit, din nou, ieri, pentru a numi directorii interimari. Ședința a fost, însă fost suspendată din lipsă de cvorum. Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a anunţat că birourile permanente ale Parlamentului se vor întruni astăzi, începând cu ora 9.00 şi a adăugat „că acestea numesc directorii interimari, în cazul în care un plen reunit nu are cvorumul legal de şedinţă”.

Referitor la numirile directorilor interimari ai SRTV şi SRR, senatorul social-democrat Lucian Romaşcanu a precizat PSD analizează să atace în contencios administrativ deciziile birourilor permanente reunite, deoarece nu a fost respectată procedura parlamentară, după decizia CCR.

 

Citeşte mai multe despre:   Curtea Constitutionala

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Cioloș: Nu putem spune că vaccinarea merge bine când suntem la 30 și ceva la sută

Cioloș: Nu putem spune că vaccinarea merge bine când suntem la 30 și ceva la sută
Co-președintele USR PLUS, Dacian Cioloș, a declarat, marți, că nu s-ar putea spune că vaccinarea merge bine, cât timp România a imunizat puțin peste 30 la sută din populație. Fostul premier a transmis că el s-...

Concluzii devastatoare în urma unui control al Ministerului Educației la ARACIP

Concluzii devastatoare în urma unui control al Ministerului Educației la ARACIP
Hotărâri emise cu încălcarea legii, prin depășire de competență, persoane angajate care nu au trecut prin instituție, nereguli cu privire la stabilirea taxelor de autorizare și acreditare au fost găsite în ur...

Cioloș anunță că miniștrii USR PLUS vor fi evaluați după Congres

Cioloș anunță că miniștrii USR PLUS vor fi evaluați după Congres
Miniștrii USR PLUS vor fi evaluați după Congresul care va avea loc în 2 octombrie, a anunțat, marți, co-președintele Dacian Cioloș. Acesta spune că sunt reforme care nu au avansat așa cum și-ar fi...

Asalt asupra Capitoliului. Mai mulți polițiști s-au sinucis

Asalt asupra Capitoliului. Mai mulți polițiști s-au sinucis
Încă doi ofițeri de poliție care au participat la asaltul de la Capitoliu, din 6 ianuarie 2021, s-au sinucis, după cum au anunțat autortățile Districtului Columbia. Aceștia se adaugă altor doi agenț care...

PSD: Clotilde Armand a vrut să dea 48.000.000 de lei pe arbori, gazon și garduri vii

PSD: Clotilde Armand a vrut să dea 48.000.000 de lei pe arbori, gazon și garduri vii
Clotilde Armand a vrut să dea 48.000.000 de lei pe arbori, gazon și garduri vii, acuză liderul interimar al PSD Sector 1, Florin Manole: „Asta lipsea în Sectorul 1, în rest aveam de toate, gunoaiele au dispărut,...

Alerta de securitate de la Pentagon s-a încheiat / Numeroase persoane au fost rănite în incident

Alerta de securitate de la Pentagon s-a încheiat / Numeroase persoane au fost rănite în incident
UPDATE Alerta de securitate de la sediul Pentagonului s-a încheiat, la finalul incidentului armat soldat cu rănirea a numeroase persoane, afirmă surse din cadrul serviciilor de intervenţie. "Pentagonul a...

NATO condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street şi transmite condoleanţe României

NATO condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street şi transmite condoleanţe României
NATO a condamnat vehement atacul asupra petrolierului MV Mercer Street și a transmis condoleanţe României şi Marii Britanii, cerând Iranului să îşi respecte obligaţiile internaţionale. "Ne...

Amenzi de 1,8 milioane lei pentru comercializarea apei, sucurilor și berii

Amenzi de 1,8 milioane lei pentru comercializarea apei, sucurilor și berii
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a aplicat 275 de amenzi contravenționale, în valoare de aproximativ 1,87 milioane de lei și 112 avertismente după ce a verificat comercializarea...

Primele state UE au primit fonduri din PNRR

Primele state UE au primit fonduri din PNRR
Primele țări care au primit fonduri din Programul european pentru relansare și reconstrucție după pandemia de COVID-19 sunt Portugalia, Luxemburg şi Belgia, scrie Reuters. Prefinanţările au fost acordate...

Criza medicilor. Multe judeţe rămân fără doctori pe ambulanţe

Criza medicilor. Multe judeţe rămân fără doctori pe ambulanţe
Multe judeţe rămân fără doctori pe ambulanţe. În Bucureşti-Ilfov, 900 cadre medicale SAJ deservesc peste 2,5 milioane locuitori. În Gorj, doar trei medici lucrează la Serviciul de Ambulanţă. Valul...

Elevii dau în judecată Ministerul Educației pentru lipsa transportului

Elevii dau în judecată Ministerul Educației pentru lipsa transportului
Asociația Elevilor din Constanța dă în judecată Ministerul Educației pentru suspendarea Ordinului privind aprobarea metodologiei de decontare a cheltuielilor de transport pentru elevii care nu pot fi...

COVID-19: Peste 260 de cazuri confirmate cu tulpina Delta

COVID-19: Peste 260 de cazuri confirmate cu tulpina Delta
Peste 260 de infectări cu varianta Delta a virusului SARS-CoV-2 au fost înregistrate până acum în România, anunță Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Infectările cu tulpina Delta au crescut de...

Cod portocaliu de ploi și vijelii în două județe

Cod portocaliu de ploi și vijelii în două județe
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări nowcasting de vreme rea. Atenționările Cod portocaliu de averse și vijelii puternice vizează două județe. Până la ora 16.00, localitățile...

Ce spune Sorin Cîmpeanu despre admiterea la liceu în 2022

Ce spune Sorin Cîmpeanu despre admiterea la liceu în 2022
Admiterea la liceu nu se va schimba anul viitor, după cum precizează ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.  „Astfel de schimbări necesită predictibilitate, necesită un acord al celor implicați și vor...

Anunțul ministrului Educatiei despre începutul anului școlar

Anunțul ministrului Educatiei despre începutul anului școlar
Școala va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, spune ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. „Bazându-mă pe informațiile pe care le am în limite...
Serviciul de email marketing furnizat de