Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majoritatea PNL-USR-UDMR din Senat urmează să “dea piept” cu prima decizie politică majoră, după ce proiectul de lege de modificare a Codului Administrativ, adoptat de Camera Deputaților, care interzice Guvernului să emită Ordonanțe în domeniul infracțiunilor și pedepselor, a intrat în dezbaterile comisiilor de specialitate. Proiectul a fost inițiat, anul trecut, de către deputații Alexandru Băișanu, Grațiela Gavrilescu și Steluța Cătăniciu și vizează punerea în operă a voinței electoratului, la referendumul “pe justiție” organizat de Klaus Iohannis la sfârșitul lunii mai a anului 2019.
Este vorba despre inițiativa legislativă de modificare și de completare a OUG 57/2019, privind Codul Administrativ, în vederea punerii în operă a voinței poporului român, exprimată la referendumul organizat în data de 26 mai 2019 și a modificării tipurilor de acte adoptate de Guvern în acord cu deciziile Curții Constituționale. Actul normativ a fost depus, în 14 septembrie 2020, la Camera Deputaților, fiind adoptat în 17 noiembrie, tacit, ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile prevăzut de Constituție.
Conform variantei adoptate de Camera Deputaților, OUG 57/2004 se modifică și se completează cu introducerea unui articol nou, 37 indice 1, care prevede că “în exercitarea atribuțiilor sale, Guvernul nu poate adopta ordonanțe de urgență în domeniul legilor constituționale, în domeniul infracțiunilor și al pedepselor și în domeniul organizării judiciare”. De asemenea, proiectul mai propune și că “ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de constituție sau drepturile electorale ale cetățenilor și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică”.
Raportul Comisiei Juridice, așteptat pe 3 februarie
Citește pe Antena3.ro
Proiectul de lege adoptat de Cameră a fost transmis, în data de 18 noiembrie 2020, la Senat, care este și forul decizional, fiind înregistrat la Biroul Permanent în data de 28 decembrie. Tot atunci, el a fost transmis Comisiei Juridice, care are termen de avizare data de 3 februarie 2021.
Proiectul a fost transmis și Comisiei pentru Drepturile Omului, care avea termen de depunere a raportului 30 decembrie. Însă, prima ședință pe această temă a avut loc pe 5 ianuarie.
Reamintim că, pe data de 19 martie 2020, la patru zile de la instituirea stării de urgență la nivel național, Guvernul Orban a adoptat o ordonanță de urgență prin care a modificat cuantumul pedepselor din Codul Penal pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, dar prin care a introdus o nouă infracțiune privind omiterea declarării unor informații. Această ordonanță este prima care a încălcat referendumul din mai 2019, respectiv a doua întrebare a consultării populare – “Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.
Toate temele aprobate, prin vot, pe 26 mai 2019, încălcate sau ignorate de Guvern
Niciuna dintre temele votate, de cei peste 6,4 milioane de români, la referendumul din 2019, nu a fost, până acum, respectată de către Executivele Orban și Cîțu. Astfel, prima teză a celei de-a doua întrebări, referitoare la interzicerea modificării infracțiunilor și
pedepselor prin ordonanță de urgență, a fost încălcat în 19 martie 2019, așa cum am arătat mai sus.
A doua teză a întrebării, referitoare la interzicerea emiterii de ordonanțe de urgență în domeniul organizării judiciare a fost încălcată cu doar o zi înainte de Revelion, de către Cabinetul Cîțu, la inițiativa ministrului USR al Justiției, Stelian Ion, care, prin OUG, a prorogat cu un an termenul prevăzut în Legea 304/2004 de intrare în vigoare a constituirii completurilor de apel cu câte trei judecători, în loc de doi.
Nici a treia teză, cea a posibilității atacării ordonanțelor de urgență direct la Curtea Constituțională, nu a fost respectat, el nefiind introdus în legislație la aproape doi ani de la consultarea populară.
