Psihologie inversă în celebrele atacuri „PeSeDe, PeSeDe”, de la Cotroceni

Campania electorală aferentă alegerilor parlamentare de ieri a fost una lipsită de nerv, în care un singur vector de opinie a ieșit în evidență, chiar dacă, potrivit Constituției, nu ar fi avut voie să facă acest lucru. Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut, la vedere, PNL, cerând zilnic românilor să iasă la vot și să aleagă acest partid politic. Sondajele de opinie, indiferent de entitatea care le-a realizat și de beneficiarul care le-a comandat, au arătat, fără echivoc, că nu există niciun risc ca adversarul declarat, PSD, să ajungă din nou la majoritatea parlamentară obținută în 2016. Cu toate acestea, mesajul președintelui Iohannis a fost unul direcționat împotriva PSD. Specialiștii numesc acest demers drept psihologie inversă, menită să irite votanții de stânga care, în aceste alegeri, nu ar mai fi dorit să iasă la vot. Scopul urmărit ar fi evitarea unei ascensiuni fulminante la nivelul viitorului Legislativ a Alianței USR-PLUS, cu care, declarativ, PNL ar dori să formeze noua majoritate guvernamentală, însă o majoritate care ar pune Partidului Liberal mari probleme din punctul de vedere al compromisurilor pe care ar fi nevoit să le facă pentru a continua actul guvernării.

Psihologia inversă este o tehnică definită ca diseminarea frecventă a unui mesaj ce conține elemente de neadevăr sau cu intenție jignitoare, menită a irita, a enerva sau a provoca o reacție pe măsură din partea receptorului căruia îi este destinat. Reacția așteptată este exact opusul mesajului construit și răspândit. Psihologii vorbesc despre acest fenomen, exemplificându-l cu tema „fructului interzis”. Cu cât un lucru este prohibit, cu atât el va fi experimentat mai mult.

Rezultatul scontat este ceea ce specialiștii numesc „comportament reactant” sau „reactanță”, descrise ca fiind provocarea unei emoții negative ce conduce la o acțiune contrară îndemnului agresiv venit din partea celui care, teoretic, încearcă să convingă de un anumit lucru.

Această tehnică pare să fi fost utilizată de președintele României, în campania electorală aferentă alegerilor parlamentare, pentru a capacita alegătorii de „stânga”, dezamăgiți de acțiunile politice ale PSD, să iasă, ieri, la vot. Asta, în ciuda declarațiilor belicoase la adresa social-democraților și mai ales în ciuda unei intenții anunțate de a realiza o coabitare guvernamentală între PNL și USR-PLUS.

Mișcarea progresistă, periculoasă pentru o guvernare condusă de liberali

USR-PLUS se autodefinește ca fiind o forță politică nouă, care nu tolerează practicile vechilor partide. O colaborare guvernamentală a PNL cu un astfel de partener reprezintă riscul unor dispute interminabile la Palatul Victoria, ceea ce va genera un act de guvernare fragil, nesigur și plin de compromisuri. Mai ales că, teoretic, atât PNL, cât și USR-PLUS împart același segment de electorat, preponderent anti-PSD. De altfel, după alegerile locale din 27 septembrie, dar, mai ales, în ultima lună de campanie, atacurile venite dinspre USR-PLUS la adresa PNL și a Guvernului Orban s-au dovedit a fi mult mai virulente decât cele ale opoziției oficiale de „stânga”.

Tabăra progresistă a revendicat, încă dinaintea alegerilor, portofoliile cele mai importante, printre care se află și Ministerul Justiției. Ba, mai mult, USR-PLUS a lăsat să se înțeleagă că nu dorește o colaborare cu PMP și cu Traian Băsescu și chiar că nu îl mai vor pe Ludovic Orban în funcția de prim-ministru. USR-PLUS a candidat cu o propunere concretă, proprie, pentru funcția de șef al viitorului Executiv, în persoana lui Dacian Cioloș, spre deosebire de adversarul tradițional, PSD, care a avut o ofertă de premier practic inexistentă. Social-democrații au vehiculat trei nume de posibili premieri, în cazul câștigării alegerilor. Este vorba despre Sorin Grindeanu, Vasile Dîncu sau Mihai Tudose, iar primul dintre ei a precizat că, în mod normal, ar trebui ca Marcel Ciolacu să preia frâiele guvernului.

Lovitură pentru USR din partea celui susținut la București

O mostră a ceea ce ar însemna o coabitare la guvernare între PNL și USR-PLUS poate fi evaluată prin câteva exemple de după alegerile locale. La Timișoara, între formațiunile respective nu s-a putut ajunge la o înțelegere pentru constituirea majorității în Consiliul Local așa cum ar fi dorit liberalii. La Brașov, primarul USR-ist a scos din joc unul dintre greii PNL. Iar la București, unde fără sprijinul USR-PLUS, alegerea lui Nicușor Dan ar fi fost puțin probabilă fără aportul Alianței USR-PLUS, progresiștii lui Dan Barna și ai lui Dacian Cioloș au avut parte de o surpriză de proporții din partea primarului general proaspăt ales.

Nicușor Dan și-a etalat public susținerea și votul pentru PNL și pentru un nou guvern condus de Ludovic Orban, numind orice altă variantă drept „experiment” de care România nu are timp, în această perioadă. Asta, în condițiile în care, la ultimele alegeri locale PNL a ieșit pe locul al treilea la nivelul Capitalei, după USR-PLUS și mult în urma PSD. Mai mult, înțelegerea dintre PNL și USR-PLUS cu privire la „ungerea” lui Vlad Voiculescu în funcția de viceprimar general al Bucureștiului nu a fost concretizată, până la scrutinul parlamentar.

PSD, un adversar mai loial în Parlament

De cealaltă parte însă, după alegerile europarlamentare din primăvara anului trecut, odată cu schimbarea „garniturii” de la vârful partidului, PSD a acționat, la nivel politic, în conivență cu președintele României. Analizând acțiunile social-democraților, rezultă o opoziție cel puțin benignă pentru planurile Palatului Cotroceni.

Astfel, cu ajutorul unor PSD-iști, Guvernul Dăncilă a fost răsturnat de la Palatul Victoria în luna octombrie a anului trecut. Turul al doilea al alegerilor prezidențiale a regăsit candidatul PSD, Viorica Dăncilă, și președintele în funcție, Klaus Iohannis. În campania pentru turul I s-a vehiculat frecvent ideea că Iohannis ar fi dorit să concureze în finală cu reprezentantul PSD, în defavoarea celui susținut de USR. Fapt care s-a și întâmplat. În noiembrie 2019, tot cu sprijinul unor transfugi de la PSD, dar și de la Pro România sau ALDE, a fost instalat primul Guvern Orban.

În luna februarie a anului curent, cu sprijinul PSD, Klaus Iohannis era foarte aproape de a-și duce la final obiectivul alegerilor parlamentare anticipate. Atunci, la nici trei luni de la instalare, Cabinetul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură. Începutul lunii martie ar fi însemnat pasul final al acestui plan, prin nominalizarea lui Florin Cîțu drept candidat pentru funcția de premier, ceea ce ar fi fost, în mod evident, respinsă de Parlament. Izbucnirea epidemiei de SARS-CoV-2 a lovit în plin planul anticipatelor, iar Ludovic Orban a fost repus în funcție, la Palatul Victoria, cu votul masiv al PSD.

A urmat o perioadă de criză sanitară, în care ambele decrete privind instituirea stării de alertă au fost votate de Parlament, cu aportul masiv al PSD. La fel s-a întâmplat și cu starea de urgență. Iar spre finalul anului, legea privind dreptul Parlamentului de a stabili data alegerilor parlamentare nu a mai putut fi reanalizată de Senat, întrucât nu s-a reușit asigurarea cvorumului, printre absenți aflându-se și cei de la PSD.

Bate șaua să priceapă iapa

Mesajele de campanie venite dinspre Klaus Iohannis, în cursul lunii noiembrie, dar, cu precădere în ultima săptămână, au fost vădit pro-PNL și anti-PSD. În ciuda faptului că toate casele de sondare a opiniei publice arătau PSD la scoruri cuprinse între 23 și 32 la sută, iar unicul aliat al social-democraților de pe partea stângă, Pro România, apărea în aceste cercetări sociologice cu scoruri între 3 și 9 procente, în orice variantă de calcul, aceste procente nu generau riscul ca PSD să câștige aceste alegeri sau să aibă pretenția de a da viitorul premier. Cu toate acestea, președintele a făcut campanie, cerând în mod iritant un vot pentru PNL, nu pro-dreapta. Conform teoriei psihologiei inverse, mesajul ar fi urmărit sporirea numărului de alegători la urne pentru „stânga”, în primul rând ca o mișcare de răzbunare la adresa președintelui. Mai multe voci din zona politică acreditau ideea conform căreia, după aceste alegeri, sub pretextul crizei, ar urma să se concretizeze un așa-zis guvern de uniune națională, din care să facă parte PSD, PNL, eventual UDMR, iar USR-PLUS să fie izolat în opoziție. Iată câteva exemple de mesaje care ar fi urmărit efectul psihologiei inverse, rostite de președintele Klaus Iohannis, începând cu data de 1 decembrie:

• 1.12.2020: „Peste câteva zile, românii vor avea din nou ocazia să-și facă auzită vocea, prin vot, și să aleagă un nou Parlament. E acel moment în care putem construi o Românie al cărei viitor să fie mai mult decât o promisiune, mai concret decât un vis și mai aproape decât orizontul speranțelor noastre. Un Parlament cu oameni onești, mai muncitori, mai buni”.
• 2.12.2020: „Dragii mei, nu este niciun secret că Moldova, prin «grija» guvernanților pesediști, a fost lăsată în urmă. Și așa nu se poate continua! Noi, prin aceste lucrări, am venit să dovedim practic că nouă ne pasă de Moldova, și nu la nivelul de povești și promisiuni deșarte, ci la nivelul de realizări. Este un lucru care poate fi evaluat politic, probabil, cel mai bine. Aici se vede foarte clar ce a însemnat o guvernare pesedistă inutilă – că pentru Moldova au fost inutili, nu au rezolvat nimic; nici pentru restul țării – deci, o guvernare pesedistă inutilă în trecutul destul de apropiat și o guvernare liberală utilă”.
• 3.12.2020: „Cam în toate sondajele, câștigător este dat PNL, ceea ce este un lucru bun. Și eu îmi doresc să câștige PNL, dar dați-mi voie să vă spun, dragi români, alegerile nu se câștigă în sondaje, alegerile se câștigă la urne, alegerile se câștigă prin vot. Mergeți la vot, ca să nu pățim ca în decembrie 2016, când, printr-o prezență scăzută la vot, a câștigat PSD şi a urmat coșmarul de ani de zile, în care PSD şi-a bătut joc de ţară, şi-a bătut joc de justiție, şi-a bătut joc de investiții publice. Așa ceva nu ne mai dorim”.
• 4.12.2020: „Voi conduce personal acest efort de coagulare a tuturor forțelor democratice și reformiste, care se angajează la progresul României. Totodată, 6 decembrie este ziua în care România poate în sfârșit să se despartă definitiv de cei care au ținut-o în subdezvoltare și au încercat s-o deraieze de la parcursul său european și democratic. Pentru a intra într-o nouă etapă, de prosperitate și dezvoltare, România are nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi. Dragi români, pe 6 decembrie vă aștept pe toți la vot!”.
• 5.12.2020: „Cred că se poate rezolva tot ce ține de buna gestionare a Bucureștiului, în condițiile în care primarul general și Primăria Generală găsesc în Guvern un partener solid, un sprijin solid, și atunci, într-un termen rezonabil, și problemele Capitalei vor putea fi abordate și rezolvate. Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate! Nu uitați: mâine mergeți la vot!”.
• 6.12.2020: „Este o zi extrem de importantă astăzi. Avem șansa – aș zice eu chiar istorică – de a alege un Parlament mai bun, un Parlament care realmente se ocupă de problemele românilor și un Parlament care face legi bune pentru România. Este însă extrem de important să mergem la vot. Alegerile nu se câștigă în sondaje, alegerile se câștigă la urne și este, între timp, foarte clar: fiecare vot contează! Așadar, dragi români, astăzi este foarte important: vă rog, mergeți la vot!”.