Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituțională a validat, ieri, referendumul convocat de Klaus Iohannis, în ziua alegerilor europarlamentare din 26 mai, respingând toate cele cinci contestații înaintate la CCR. Însă, chiar dacă magistrații au constatat că procedura de organizare a fost respectată, au validat referendumul și rezultatele acestuia, atrag atenția că acest scrutin este doar unul consultativ. Pentru aplicarea rezultatelor în legislație, este necesară modificarea Constituției, posibilă doar printr-un nou referendum, de revizuire. Numai că revizuirea Constituției în sensul interzicerii amnistiei și grațierii este imposibilă din punct de vedere constituțional.
După două amânări, judecătorii CCR, constituiți în plen nou, au luat, ieri, în dezbatere cele cinci contestații primite, cu privire la referendumul național desfășurat în ziua de 26 mai 2019, dar și constatarea respectării procedurilor pentru organizarea și desfășurarea acestuia. Pentru a judeca speța, magistrații au decis să pună pe ordinea de zi doar această chestiune și, la finalul ședinței, au decis să conexeze toate cauzele și să emită o hotărâre comună.
Astfel, Curtea Constituțională a decis să respingă toate contestațiile formulate și a constatat că au fost respectate procedurile pentru organizarea și desfășurarea referendumului. De asemenea, CCR a constatat că referendumul este valabil, fiind confirmate și rezultatele scrutinului, constatând că majoritatea participanților la vot, care au exprimat opțiuni valabile, au ales la ambele întrebări răspunsul afirmativ.
Validarea nu înseamnă, juridic, nimic
Citește pe Antena3.ro
Cu toate acestea, CCR a constatat că referendumul cu privire la probleme de interes național, inițiat de președintele României, în baza articolului 90 din Constituție, este unul consultativ. Acest lucru înseamnă că CCR s-a pronunțat doar pe procedura organizării și validării rezultatelor, neintrând pe fondul constituțional al întrebărilor adresate la acest referendum. Fiind consultativ, referendumul nu poate fi obligatoriu pus în aplicare, mai ales că, în actuala structură constituțională, niciunul dintre răspunsurile afirmative exprimate nu poate fi introdus în legislație.
Mai mult, pentru a aplica aceste rezultate, este necesară revizuirea Constituției, pentru a putea limita prerogativele Guvernului de a emite Ordonanțe de Urgență în domeniul justiției și al politicii penale. În ceea ce privește implementarea răspunsurilor exprimate la prima întrebare, anume pentru interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție, chiar și în situația în care se va dori revizuirea Constituției, acest subiect excede limitelor revizuirii. Constituţia arată că nu poate fi operată nicio revizuire care are ca efecte îngrădirea sau suprimarea unor libertăți fundamentale, care sunt statuate şi în tratatele internaționale la care România este parte, în calitate de membru semnatar.
Motivarea deciziei, deosebit de importantă
Viitorul referendum constituțional, care va avea ca obiect revizuirea pentru implementarea rezultatelor referendumului din 26 mai, va fi supus unui control al Curţii Constituționale mult mai riguros. De altfel, CCR a precizat, în minuta deciziei de ieri, pe lângă faptul că referendumul lui Iohannis este unul consultativ (fără valoare juridică, mai exact), argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de plenul Curții vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii care se va publica în Monitorul Oficial al României. Este important de văzut ce anume au reţinut judecătorii în cuprinsul acestei motivări, mai ales că, atât decizia, cât şi motivarea sunt general obligatorii.
toichiță.
