Trăim în Republica Pesedistă România

de Marius Gîrlașiu | 15 Dec 2016 • 10:39

Sursa foto:

Profilul alegătorilor la alegerile parlamentare a generat o falsă imagine despre metamorfoza electoratului PSD. S-a spus despre partidul lui Liviu Dragnea că a demolat toate stereotipurile şi miturile populare după ce ar fi înregistrat progrese semnificative în rândul electoratului tânăr, cu studii superioare. În realitate, PSD şi-a conservat electoratul tradiţional: a fost votat într-o proporţie covârşitoare de pensionari, şomeri şi români cu cel mult zece clase, însă e drept că a înregistrat şi câteva victorii surprinzătoare, cucerind Transilvania şi Capitala - a doua oară în şase luni.

O comparaţie între cifrele obţinute de PSD şi cele atinse de principalii rivali din PNL şi USR, pe diferite categorii de alegători, arată că social-democraţii şi-au păstrat electoraltul tradiţional, iar analizele aruncate pe piaţă de diverşi analişti sunt departe de adevărul matematic, confirmat de cercetările profesioniste. S-a spus, de pildă, că PSD a cucerit pentru prima dată în istorie electoratul tânăr, între 25 şi 34 de ani, însă datele IRES contrazic această afirmaţie. Partidul lui Liviu Dragnea a fost votat de 28,5% dintre românii din această categorie, în vreme ce PNL a obţinut un scor de 28,9%, iar USR – 17,9%. Împreună, PNL şi USR au captat, aşadar, cu aproape 20% mai mulţi votanţi din categoria 25-34 de ani faţă de PSD. În schimb, social-democraţii şi-au surclasat rivalii la categoria românilor cu vârsta între 55 şi 64 de ani. PSD a fost votat de mai bine de jumătate dintre alegătorii din acest target (54%), în vreme ce PNL şi USR au adunat, împreună, puţin peste 22 de procente, de două ori şi jumătate mai puţin faţă de scorul PSD.

Studenţi vs şomeri şi pensionari

Partidul lui Dragnea a câştigat duelul cu liberalii în privinţa românilor care deţin un loc de muncă, raportul votanţilor PSD fiind cu peste 10 procente faţă de cel al alegătorilor PNL. În schimb, PNL şi USR depăşesc, împreună, cu peste 4% PSD la acest capitol. Formaţiunea social-democrată a pierdut clar şi bătălia pentru votul studenţilor. PSD a obţinut pe acest segment un scor de 28%, PNL - 31%, iar USR aproape 18%. Social-democraţii lui Liviu Dragnea au compensat însă cu o victorie categorică la capitolul şomeri. Cu aproape 47% din votul românilor fără un loc de muncă, PSD a surclasat PNL şi USR, votate împreună de puţin peste 32% dintre românii care stau acasă fără să lucreze. Cea mai zdrobitoare victorie a fost înregistrată de PSD pe targetul cel mai fidel partidului: pensionarii. Promisiunile electorale referitoare la mărirea pensiilor le-au asigurat social-democraţilor votul a 60% dintre pensionarii prezenţi la urne. Un scor de peste trei ori mai mare faţă de cel cumulat al PNL şi USR – 17,5%.

Studii medii vs studii superioare

PSD şi-a bătut fără drept de apel rivalii şi la capitolul voturilor primite de la românii cu cel mult zece clase. Social-democraţii au luat aproape 60% din voturile acestei categorii, de trei ori mai mult faţă de scorul obţinut de PNL şi USR la un loc (aproape 20%). Foraţiunea de stânga s-a bazat şi pe voturile alegătorilor care au bifat doar 12 clase. PSD-ul lui Dragnea a fost votat de 46% dintre românii cu liceul terminat, în vreme ce PNL şi USR au strâns împreună doar 28,8% din voturile acestei categorii. Liberalii şi partidul lui Nicuşor Dan au fost preferaţi însă de aproape 47% dintre românii cu studii superioare, în vreme ce social-democraţii lui Dragnea au obţinut aproape 27% din voturile românilor elevaţi.

Ioan Stanomir, politolog: La oraşe, ca şi la sate, PSD este un stâlp al societaţii, un exponent al solidităţii corupte a acestui edificiu care redistribuie rămăşiţele populaţiei reduse la starea de clientelă mută. Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm, spre a nu ne mai alimenta iluzii.

PSD a câştigat oraşele şi Capitala

E drept însă că PSD a câştigat pentru a doua oară în decurs de şase luni electoratul urban. După victoria din vară de la alegerile locale, stânga social-democrată a fost preferată şi la parlamentare de peste 49% dintre orăşeni, în vreme ce PNL şi USR abia s-au apropiat, împreună, de 29 de procente. În acelaşi timp, pesediştii şi-au ţinut aproape şi electoratul rural, considerat un public tradiţional al partidului. Peste 53% dintre săteni au preferat PSD, în vreme ce PNL şi USR au strâns mai puţin de jumătate (26%) din scorul social-democraţilor la sate şi comune. Deşi a cucerit categoric Bucureştiul, altădată un tărâm interzis pentru PSD, la nivelul Capitalei PNL şi USR (41,2%) au devansat împreună scorul obţinut de pesedişti (35%).

Transilvania încă trage la dreapta

Social-democraţii au cucerit duminica trecută şi redutele tradiţionale ale dreptei. PSD a demolat mitul Transilvaniei liberale, impunându-se în această regiune istorică atât la votul pentru Camera Deputaţilor, cât şi la cel pentru Senat. Per total, însă, scorul social-democraţilor (33%) a fost mai mic decât cel obţinut de liberali şi partidul lui Nicuşor Dan (36%) în regiune. Nu este mai puţin adevărat că PSD a făcut istorie în Timiş, Arad şi Braşov, considerate adevărate fiefuri liberale. De exemplu, PSD a scos pe Bega un scor cu zece procente peste cel al PNL (35% faţă de 25%), iar sub Tâmpa a înregistrat prima victorie a partidului din istoria postdecembristă (36%-21%).

Adrian Năstase, fost lider PSD: Mult-aşteptata „revoluţie Facebook reloaded” nu s-a întâmplat dintr-un motiv foarte simplu: nu a existat o motivaţie autentică. Majoritatea tineretului nu a dorit să participe la o mascaradă politică, nu s-a lăsat înşelat de strategiile de mobilizare exersate atât în alegerile prezidenţiale din 2014, cât şi după incendiul din Clubul Colectiv.

Doar 3,2 milioane de pesedişti au votat duminică

După centralizarea a 99,82% din voturile valabil exprimate, PSD a obţinut puţin peste 3,2 milioane de voturi la scrutinul de duminică, scor considerat unul obişnuit pentru electoratul tradiţional al partidului. “Chiar dacă prezenţa la vot, raportată la un corp electoral ce pare a fi supraestimat, este redusă, alegerile parlamentare sunt reprezentative pentru structura politică şi socială a României. Absenteismul a fost tot o formă de manifestare a opţiunii politice, chiar dacă nu una dezirabilă. Faptul că alegătorii din mediul urban au participat la procesul electoral într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural poate fi explicat tocmai ca o reacţie la consecinţele negative ale globalizării, care îi afectează pe orăşeni într-o mai mare măsură”, a scris fostul premier Adrian Năstase, într-o analiză publicată pe blogul personal. Politologii au însă cu totul altă opinie şi susţin că duminică am asistat la revenirea fesenismului după 27 de ani. “Victoria PSD este, asemeni victoriei FSN din 1990, una definitivă, masivă şi lipsită de echivoc. Un triumf al populismului, pe fondul ratării modernizării autentice a statului. Fesenismul se reinventează şi învinge din nou. Capacitatea PSD de a fi un partid-stat, conectat la vasta reţea de asistaţi social şi la administraţia centrală şi locală, este unică. De la PCR, FSN a moştenit această artă a fabricării consensului naţional. Este ceea ce duce mai departe PSD, cu aceeaşi tenacitate”, a explicat Ioan Stanomir, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti.

SURSA IRES

I. VARSTA

25-34 de ani

PSD - 28,5%

PNL – 28,9% + USR 17,9% = 46,8%

55-64 de ani

PSD - 54%

PNL – 17,3% + USR – 5,3% = 22,6

II. OCUPAŢIE

Angajat

PSD - 35,8%

PNL - 25,1%