URGENŢĂ/Criza presează calendarul politic

Deşi în condiţiile crizei economice cuvintele de ordine sunt stabilitate şi majoritate puternică în Parlament, lucrurile bat pasul pe loc. Au trecut cinci zile de la alegeri şi tot nu se ştie oficial ce partide vor forma viitorul guvern, care ar trebui să fie unul solid şi să aibă susţinere în Parlament.

La începutul acestei săptămâni, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, afirma că noul guvern trebuie să fie format foarte repede şi să ia măsuri rapid. "Indiferent de partide e important ce măsuri vor fi luate. Este nevoie de o coaliţie cu majoritate solidă în Parlament, care să poată lua măsuri mai puţin plăcute în condiţii dificile", a spus Anghel. La rândul său, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, afirma că situaţia privind noul guvern, respectiv din ce partide este format şi ce majoritate parlamentară deţine, ar trebui clarificată chiar şi până la finele săptămânii. "E important să ne mişcăm repede. Incertitudinea alimentează speculaţiile şi volatilitatea de pe piaţă poate fi foarte mare", a mai spus Dumitru. "Politicienii trebuie să se grăbească cu formarea noului guvern pentru că, potrivit legii, dacă nu se adoptă un Buget în 2008 pentru 2009, se va merge pe execuţia bugetară din anul precedent. Asta ar face ca noul executiv să preia practic cheltuielile vechiului guvern (în circumstanţele în care deficitul bugetar se apropie de 4% din PIB), la care se adaugă alte costuri, generate de măsurile anticriză ale Cabinetului Tăriceanu. Şi ar mai fi un element de luat în seamă. Guvernul Tăriceanu şi-a finanţat cheltuielile din ultima perioadă pe termen foarte scurt, ceea ce înseamnă că vom avea un vârf de plată la începutul anului viitor. Acest fapt constituie încă un argument în favoarea formării cât mai rapide a noului guvern pentru ca acesta să poată micşora rapid cheltuielile fiscale şi eventual să ofere nişte stimulente pe termen scurt pentru achitarea în avans a impozitelor, care reprezintă venituri la Buget", punctează şi analistul economic Ionuţ Bălan.

În ciuda acestor semnale, negocierile între partide pentru formarea viitorului guvern nici nu au început. Dacă în primă fază acest lucru era condiţionat de anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor de către BEC, mai târziu s-a plusat aşteptându-se şi publicarea acestora  în Monitorul Oficial. Ieri, BEC a anunţat rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare, preşedintele Biroului Ştefan Ciontu spunând că le va transmite spre publicare Regiei Autonome Monitorul Oficial, precum şi celor două Camere ale Parlamentului şi partidelor politice.

CALENDAR
Potrivit Constituţiei (articolul 63, alineatul 3), Parlamentul nou ales se va întruni, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Acest lucru nu poate însă să se întâmple mai târziu de data de 13 decembrie, pentru că atunci expiră mandatul de 4 ani al actualului Legislativ. Însă cum 13 cade într-o zi de sâmbătă, este foarte probabil ca aleşii uninominali să fie convocaţi pentru luni, 15 decembrie, preşedintele Traian Băsescu anunţând deja că va avea pe această temă consultări cu partidele parlamentare. Aceasta este o variantă, pentru că există şi o a doua prevăzută de legea fundamentală: aceea că mandatul actualului Parlament poate fi prelungit până la întrunirea legală a noului Parlament, adică instalarea nou-aleşilor în Casa Poporului să aibă loc mai târziu de 15 decembrie. Condiţia este că în această perioadă, de mandat prelungit, vechiul Legislativ nu poate revizui Constituţia şi nu poate adopta, modifica sau abroga legi organice. Din momentul în care Parlamentul este convocat, aleşii au la dispoziţie câteva zile pentru a putea funcţiona. Regulamentele Senatului şi Camerei Deputaţilor prevăd astfel că, în prima şedinţă a fiecăreia dintre Camere, aleşii îşi vor alege comisiile de validare, urmând ca în a cincea zi de la constituirea acestora să se întrunească pentru a decide validarea sau invalidarea alegerii senatorilor şi, respectiv, a deputaţilor. Senatul va fi legal constituit, potrivit regulamentului, după validarea mandatelor şi depunerea jurământului a trei pătrimi din numărul total de senatori, iar Camera Deputaţilor – după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi. Urmează constituirea grupurilor parlamentare, alegerea preşedintelui fiecărei Camere, a Birourilor Permanente şi a comisiilor de specialitate. Şeful statului estima că aceste proceduri ar urma să fie încheiate relativ repede de către aleşi, astfel încât Parlamentul să poată deveni funcţional în jurul datei de 18-20 decembrie. Băsescu făcea acest calcul personal pornind de la ideea că alegerile vor fi validate de Biroul Electoral Central cam pe 6. De validarea acestor rezultate condiţiona şi şeful statului începerea consultărilor cu partidele pentru desemnarea premierului.

NUMIREA PREMIERULUI
Şi acestea sunt legate de desemnarea persoanei care va ocupa funcţia de prim-ministru. Constituţia prevede la articolul 103, alineatul 1, că preşedintele României va desemna candidatul pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Cum la alegerile de duminică nu există nici un partid care să fi câştigat 50% plus 1 din voturi, se aplică automat partea a doua a articolului constituţional: demararea de către şeful statului a consultărilor cu partidele parlamentare în vederea nominalizării premierului. Constituţia nu-i impune preşedintelui un termen până la care poate face consultările sau să desemneze prim-ministrul, însă există o astfel de prevedere în ceea ce priveşte votul de învestitură.

VOT DE ÎNCREDERE
Astfel, conform articolului 103, alineatul 2, cel desemnat pentru funcţia de premier are un termen de 10 zile de la momentul desemnării în care trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului, acesta fiind obţinut doar dacă este dat de majoritatea deputaţilor şi senatorilor. Dacă de două ori Guvernul nu primeşte votul majorităţii, se trece la aplicarea articolului 89: "După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură". Acest lucru ar însemna alegeri anticipate, dar nu s-ar ajunge aici dacă ne-am lua după Băsescu, care aprecia că am putea avea noul Guvern până la Sărbătorile de iarnă.