Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Descoperirea este foarte importantă, deoarece le va oferi oamenilor o fereastră largă de timp pentru a face schimbări în stilul de viață pentru a a-și păstra mintea „ascuțită” mai multă vreme.
Alzheimer este o boală neurodegenerativă progresivă care are ca efect distrugerea celulelor nervoase și afectează memoria, capacitatea de gândire coerentă și alte funcții cognitive importante. Este o afecțiune tipică persoanelor în vârstă, dar poate să apară și la vârsta de 40-50 de ani, iar specialiștii estimează că numărul celor cu demență crește într-un ritm alarmant, ajungându-se la triplarea acestora, în următorii 30 de ani.
În prezent, nu există un tratament care să vindece această boală și nici metode de a o preveni. Tocmai de aceea, oamenii de știință fac eforturi pentru a diagnostica Alzheimer din timp.
Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din San Antonio, Texas (UT Health San Antonio) împreună cu cei de la Universitatea din Davis, California, și Universitatea din Boston (Massachusetts) au efectuat recent un studiu bazat pe imagistica RMN a creierului, în care au fost implicate 1.500 de persoane cu vârsta cuprinsă între 70 și 74 de ani.
Studiul a inclus participanți cu și fără demență, în momentul în care li s-au efectuat investigațiile RMN, iar rezultatele au fost comparate cu investigații similare făcute în cadrul altor studii (Framingham Heart Study), cu 10 ani în urmă.
„Ne-am întors și am examinat RMN-urile cerebrale efectuate cu 10 ani mai devreme, iar apoi le-am amestecat pentru a vedea dacă putem discerne un model care să distingă în mod sigur pe cei care au dezvoltat mai târziu demență de cei care nu au făcut-o”, a declarat dr. Sudha Seshadri, coautor al studiului. Potrivit cercetătoarei, acest tip de studiu este posibil numai atunci când există o urmărire a subiecților de-a lungul mai multor ani, așa cum s-a întâmplat în studiul Framingham. Practic, oamenii care au făcut scanările RMN pentru cercetare, în timp ce erau bine, și au continuat să se întoarcă pentru a fi studiați „sunt eroii altruiști care fac posibile astfel de descoperiri valoroase, astfel de instrumente de predicție”, a ținut să precizeze dr. Seshadri.
Citește pe Antena3.ro
Astfel, cercetătorii au constatat că o porțiune de țesut cerebral, numită materie cenușie corticală, se subțiază la persoanele care dezvoltă demență, iar această subțiere a țesutului cerebral poate fi un biomarker precis pentru a prezice demența Alzheimer cu 5-10 ani înainte de simptome.
Testare precoce prin măsurarea grosimii materiei cenușii
„Marele interes al acestei lucrări este că, dacă o putem replica în probe suplimentare, grosimea materiei cenușii corticale va fi un marker pe care îl putem folosi pentru a identifica persoanele cu risc ridicat de demență. Prin detectarea precoce a bolii, ne aflăm într-o fereastră de timp mai bună pentru intervenții terapeutice și modificări ale stilului de viață și pentru a urmări mai bine sănătatea creierului, pentru a reduce progresia indivizilor către demență”, a explicat dr. Claudia Satizabal, autor principal al studiului.
Grosimea materiei cenușii a unei persoane ar putea fi analizată ca o percentilă (măsurătoare care arată unde se situează în comparație cu alte persoane sănătoase pentru vârsta respectivă), astfel că acest indicator ar putea să fie utilizat pe scară largă în viitor.
Echipa intenționează să exploreze factorii de risc care ar putea fi legați de subțiere a țesutului cerebral. Aceștia includ factori de risc cardiovascular, dieta, genetica și expunerea la poluanții din mediu.
Simptomele vizuo-spațiale apar înaintea pierderilor de memorie
Tot de identificarea unor instrumente eficiente care să depisteze precoce maladia Alzheimer s-a preocupat și o altă echipă internațională de cercetători, coordonată de UC San Francisco.
Aceasta a finalizat primul studiu la scară largă al atrofiei corticale posterioare, o constelație derutantă de simptome vizuo-spațiale care se prezintă ca primele simptome ale bolii Alzheimer. Studiul include date de la peste 1.000 de pacienți din 16 țări, iar rezultatele au fost publicate în revista de specialitate The Lancet Neurology.
Cercetătorii au descoperit că atrofia corticală posterioară (PCA) prezice în mod copleșitor Alzheimer, circa 94% dintre pacienții cu PCA au avut patologie Alzheimer. În timp ce alte studii arată că doar 70% dintre pacienții cu pierderi de memorie au patologie Alzheimer.
Mai mult, vârsta medie de debut a simptomelor PCA este de 59 de ani, cu câțiva ani mai devreme decât cea a bolii Alzheimer tipice, însă pacienții care experimentează acele simptome vizuo-spațiale se adresează, de obicei, oftalmologului, care nu recunoaște afecțiunea neurologică. Pacienții cu atrofie corticală posterioară se confruntă cu aprecierea greșită a distanțelor, distingerea greoaie între obiectele în mișcare și staționare, în ciuda unui examen normal de ochi.
Test de sânge, mai rapid și mai ieftin decât scanarea creierului
Un alt studiu, cu o aplicare mult mai palpabilă în viitorul apropiat, a fost publicat, luni, în revista JAMA Neurology. Rezultatele cercetării conduse de Universitatea Göteborg din Suedia arată că un test de sânge, care este deja disponibil pe piață în unele țări, a demonstrat un nivel ridicat de acuratețe în detectarea bolii Alzheimer, chiar și în stadii incipiente, înainte de apariția simptomelor specifice, sporind perspectivele de diagnosticare timpurie pentru persoanele care suferă de această boală neurodegenerativă.
Acest test, care a identificat „cu precizie” nivelurile ridicate de beta-amiloid - proteină cunoscută ca factor-cheie în apariția bolii Alzheimer - este deja utilizat în mai multe laboratoare din întreaga lume, potrivit autorilor, iar testarea sângelui ar putea duce la o depistare mai rapidă și mai puțin costisitoare decât scanările creierului.
Peste 55 de milioane de persoane sunt afectate de această boală, la nivel mondial, potrivit OMS, și se estimează că acest număr va crește la 152 de milioane până în 2050. Conform organizației Alzheimer’s Disease International, în doar câțiva ani, mai exact până în 2030, circa 78 de milioane de oameni vor trăi cu demență.
