Comunități organizate la Căminul cultural, în Apuseni

Vechile cămine culturale, construite în regimul comunist, sunt în paragină sau chiar au fost furate până la temelie, în multe localităţi din ţară. Altele stau mai mult închise, deși au fost renovate. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu ele în Transilvania, unde au fost readuse la viaţă şi comunitatea s-a reorganizat în jurul lor, aşa cum altădată se organiza în jurul bisericii. Astfel, comunitățile locale au deja un nou stil de viață.

După ce au fost reabilitate, căminele ceauşiste au devenit locurile ideale pentru organizarea tuturor evenimentelor, de la cele ale primăriei, la cele personale, adică nunţi, botezuri, baluri ale bobocilor şi orice alte tipuri de petreceri importante, pentru care consiliile locale oferă discount de 50% membrilor comunităţilor. În acest fel s-au încurajat iniţiativele creative, dar şi creşterea demografică, evitându-se depopularea unor sate. Ideea a pornit de la conducerea judeţului Alba, care a lansat o soluţie de finanţare pe bază de concurs, cu premiu anual de 100.000 de lei, cu patru ani în urmă. După ce și-au reorganizat viața în jurul Căminului Cultural din localitate, folosind aceste spații generoase pentru toate evenimentele private sau publice, la costuri mult mai reduse față de marile localuri sau saloane de evenimente, oamenii au devenit și mult mai uniți, învățând să colaboreze pentru diverse proiecte și să-și petreacă foarte mult timp împreună. Dar au devenit și mai bogați, pentru că mai multe proiecte ale unor consilii locale au reuşit să aducă fonduri substanțiale la bugetele locale, oferind, în același timp, și reduceri de preţ locuitorilor - adică scăzând cheltuielile membrilor comunității.

Concurs de investiții

Încă din anul 2018, în jocul Consiliului Judeţean Alba au intrat 61 de comune şi circa 100.000 de oameni, iar astzi au avantaje toţi locuitorii acestor comune care şi-au investit banii de la judeţ în reamenajarea căminelor culturale. „Celor 61 de comune li s-a cerut să aducă pe scenă  tradiţiile în formă nealterată, la concursul Cultură pentru Cultură, organizat de Consiliul Judeţean Alba. Este un proiect unic în Europa. Întreaga comunitate este implicată şi toţi contribuie cu ceva la crearea echipei, a costumelor, şi a găsirii obiectelor tradiţionale. Proiectul s-a născut din nevoie, pentru că la un moment dat nu mai existau căminele culturale din judeţ, iar premiul de 100.000 de lei este destinat, în primul rând, reabilitării acestora”, explică Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

În judeţul Alba s-au derulat proiecte de dezvoltare rurală prin intermediul Centrului de Cultură „Augustin Bena”, fie că au fost proiecte pentru administraţiile locale, fie că au fost pentru turism în mediul rural. „Consider că turismul nu mai poate să fie despărţit de partea culturală. Avem nevoie chiar de o agenţie de presă culturală care să pună la dispoziţia tuturor o agendă comună pentru toate zonele, cu toate evenimentele. Turismul rural include o mare parte de tradiţii. Vorbim despre tezaurele umane vii – un proiect foarte important al Ministerului Culturii – dansuri, muzică specifică fiecărei zone, arhitectura specifică, patrimoniu cultural material şi uman, gastronomie, portul tradiţional, obiceiuri şi tot ceea ce este specific în fiecare localitate”, mai spune managerul Centrului „Augustin Bena”.

Acum, fiecare comunitate are un cămin cultural pus la punct şi care funcţionează. Premiul merge la autoritatea locală, cu condiţia să investească în căminul cultural. Comunitatea reînvie în jurul istoriei şi tradiţiilor ei.

Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba

Se poate trăi din turismul rural

Organizarea noului stil de viață i-a îmbogățit și pe locuitorii unor comune până nu de mult izolate, a adus bani și la bugetele locale, iar comunele s-au dezvoltat, devenind destinații turistice. De mai mulți ani, la Albac – una dintre cele mai mari comune din județul Alba, se organizează Târgul anual de Turism Rural, la începutul lunii septembrie, reunind reprezentanţii mai multor judeţe. Cifrele arată că turismul rural reprezintă peste jumătate din activitatea turistică la nivel naţional. „Am putea avea zeci de mii de locuri de cazare în plus, dar ne lovim de birocaţie. În Ungaria sunt peste 60.000 de structuri de cazare clasificate pe propria răspundere. A existat acest sistem şi la noi, dar s-a renunţat la el. Dacă nu reuşim să facem o lege permisivă pentru dezvoltarea acestui sector, vom înregistra în continuare o stagnare”, explică Emil Comşa, membru ANTREC.