Poveşti din Făgăraş şi colecţia de memorie

Până la începutul lui decembrie, elevi de-a X-a şi de-a XI-a, din Făgăraş şi din împrejurimi, au ocazia să afle nu doar lucruri inedite despre istoria locurilor, despre arhitectură sau modă, ci şi modalităţi de păstrare a poveştilor vizuale de altădată.

Vreo zece liceeni din Făgăraş au hotărât să-şi dezlipească ochii de pe ecranele telefoanelor mobile şi să participe, în condiţii de siguranţă sanitară, la ateliere săptămânale faţă-n faţă şi la lecţii pe teren. „FotoPovești din Țara Făgăraşului” este un proiect interactiv şi educativ organizat de Asociaţia Renascendis, prin care adolescenţii învaţă prin intermediul imaginilor. Cu ajutorul comunităţii, tinerii vor pune la punct şi o expoziţie virtuală.

Istorii uitate

Poveştile din Ţara Făgăraşului sunt multiculturale şi multietnice. Stau mărturie pozele păstrate în biblioteci sau în albumele de familie. „Tinerii nu ştiu foarte multe despre istoria oraşului – un oraş marcat de transformările din timpul regimului comunist”, explică Radu Bârlă, preşedintele Asociaţiei Renascendis. „O bună parte din ţesutul urban a fost demolat, iar populaţia, cu o structură specifică fostelor zone industriale, nu a putut să transmită mai departe informaţii legate de memoria locurilor. Ne-am gândit că adolescenţii ar putea să cunoască mai bine trecutul prin documente fotografice, care nu au nevoie de foarte multe explicaţii”.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Un patrimoniu preţior

Multe documente vizuale au dispărut, dar multe aşteaptă încă în poduri, cutii sau sertare, ca să fie redescoperite. Cu sprijinul comunităţii şi prin efortul elevilor, patrimoniul fotografic al zonei poate fi completat, digitalizat şi păstrat în spaţiul viritual.

În cadrul atelierelor, liceenii fac şi documentare, dar învaţă şi lucruri practice: „Discutăm despre tehnici vechi de fotografiere, vorbim despre atelierele foto care au existat în oraş”, spune Radu Bârlă. „Îi învăţăm pe tineri să facă mici dispozitive optice, cu materiale la îndemână – experimente utile, de care nu au parte la şcoală şi care îi ajută să-şi dezvolte imaginaţia şi aptitudinile. Vrem, mai ales, să descoperim istoriile de dincolo de imagine”.

Adolescenţii sunt încurajaţi să identifice şi să împărtăşească orice material vizual din trecut – de la ilustrate, negative pe sticlă, celuloid, până la diapozitive.