Bucate alese pentru Postul Paştilor

Postul Mare sau Postul Patruze­cimii, cel mai lung post din ca­lendarul creştin-ortodox, durează 40 de zile şi este cel mai restrictiv.

Postul Mare sau Postul Patruze­cimii, cel mai lung post din ca­lendarul creştin-ortodox, durează 40 de zile şi este cel mai restrictiv. Urmând exemplul lui Iisus, care a stat timp de 40 de zile în deşert şi a rezistat ispitelor Satanei, la fel şi creştinii încearcă, pe parcursul Postului Mare, să se înfrâneze de la gân­durile şi de la faptele rele şi să se ridice, treaptă cu treaptă, până la Dumnezeu.

În această perioadă se va face o triplă curăţire. Prin intermediul interdicţiei de a se consuma carne, lapte, ouă şi brânză se curăţă organismul, în vreme ce primenirea spirituală se face prin abţinerea de la gândurile necurate, faptele rele, toate acestea însoţite de rugăciune şi de smerenie. De asemenea, se va primeni şi gospodăria. Se face curăţenie generală, se scot la soare toate hainele, covoarele şi ţesăturile. În Sâmbetele Morţilor, din Postul Mare, se dau de pomană alimente, precum colaci şi colivă.

Tradiţii

Postul Paştilor este precedat de Săptămâna Vârstată şi Săptămâna Albă, în care se face trecerea treptată de la mâncarea de dulce la cea de post. Lăsatul Secului de carne este ultima zi în care se mai pot mânca preparate din carne. În satele româneşti, această zi este prilej de petrecere, iar pe lângă bucatele alese care se consumă, se aprind focuri pe uliţe sau pe dealuri. Acestea au rolul de a îndepărta întunericul şi frigul iernii şi sunt percepute ca o ofrandă adusă soarelui.

Citește pe Antena3.ro

Cine este Eugen Sechila, „umbra” lui Călin Georgescu, organizator de tabere paramilitare. Legăturile cu mișcarea legionară

Ritualuri

În Duminica Lăsatului de Sec de brânză se aşază pe masă bucate din belşug, ca şi cum s-ar mânca pentru cât mai multe zile. În unele zone ale ţării, mai cu seamă la ţară, gospodarii după petrecere mănâncă un ou cât se poate de repede, ca să fie la fel de sănătos şi de puternic, iar postul să treacă repede şi să fie uşor. Înainte de Post este important ca fiecare să-şi ceară iertare de la toţi cei cărora le-a greşit cu ceva, fiind esenţială intrarea în Post în împăcare şi linişte.

După lăsarea întunericului trebuie încheiat un ritual de protecţie: toate vasele se întorc cu gura în jos ca nu cumva sub ele să se ascundă duhurile rele.

Supă de roşii cu fenicul

ingrediente: două cutii de roşii în bulion, o rădăcină de pătrunjel, un fenicul, o ceapă, fidea, un morcov, o jumătate de varză, două linguri de ulei de măsline, sare, piper.

Preparare: Ceapa se curăţă, se taie solzişori, se căleşte rapid în puţin ulei şi se stinge cu o cană de apă. Se acoperă oala şi se lasă să fiarbă la foc mic. Între timp se curăţă pătrunjelul, morcovul, fe­ni­culul şi varza, se taie şi se adaugă în oală, având grijă ca legumele să fie aco­perite cu apă. Se lasă să fiarbă la foc mic aproximativ 20 de minute. Se ada­u­gă roşiile, fideaua şi se lasă să mai dea câteva clocote. Se sărează şi se pi­pe­rea­ză după gust, se mai lasă timp de cinci minute pe foc şi se dă deoparte. Se presară frunze de pătrunjel tocate fin.

Supă-cremă de linte

Ingrediente: 300 g linte, doi morcovi, o ceapă, o ţelină, un cartof, un păstârnac, doi căţei de usturoi, ulei, sare, cimbru, piper, pătrunjel.

Preparare: Lintea se alege, se spală şi se pune la fiert într-un litru şi jumătate de apă caldă. După ce începe să clocotească se adaugă morcovii, păstârnacul, ţelina şi cartoful întregi (doar spălate şi curăţate de coajă). Când lintea este fiartă se strecoară zeama, iar legumele se mixează şi se dau ­deopar­te. Separat se pune ulei într-un vas, se adaugă piureul, se amestecă bine şi se toarnă zeama în care au fiert legumele. Se adaugă usturoiul pisat, sarea şi piperul şi se mai lasă la fiert timp de zece minute. Când este gata se ­presară pătrunjelul tocat fin.

Vinete gratinate

Ingrediente: 1.500 g vinete, 150 g ciuperci, doi căţei de usturoi, ulei de măsline, 15 g pesmet, sare, piper, o legătură de pătrunjel.

Preparare: Vinetele se spală bine, se taie în lungime, se prăjesc în ulei, după care li se scoate miezul. Acesta se bate bine şi se amestecă împreună cu ciupercile curăţate, spălate, tăiate şi înăbuşite în ulei. Se adau­gă usturoiul, pătrunjelul, tocate fin, sa­rea şi piperul. Se umple cu acest ames­tec coaja vinetelor şi se pun într-o tavă unsă cu ulei şi presărată cu pesmet.

Cremă de mazăre verde

Ingrediente: 500 g mazăre (congelată sau din conservă), 80 ml ulei, 15 g făină, două kilograme de spanac (congelat), 5 g zahăr, sare, mărar, pătrunjel.

Preparare: Mazărea se pune la fiert împreună cu spanacul în doi litri de apă. După ce s-au înmuiat se trece totul prin sită. Separat se pune uleiul într-o cratiţă, se adaugă făina, care se stinge cu o ceaşcă de zeamă de mazăre, iar după câteva clocote se adaugă piureul de mazăre şi spanac, restul de zeamă de mazăre, sarea şi zahărul după gust. Se lasă să fiarbă la foc mic 3 minute. Mărarul şi pătrunjelul tocate fin se presară peste cremă în momentul servirii.