Bucatele de fiecare zi

O vorba din batrani spunea ca masa rade doar atunci cand e plina cu bucate. Si de abia atunci Dumnezeu e multumit. Asadar, bucatele aveau rolul lor in lumea satului, iar adunarea familiei in jurul mesei facea parte dintr-un ritual elaborat incarcat de semnificatii. Niciodata nu se manca si ultima bucatica din farfurie, ca sa nu ai parte de foamete si saracie. Farama cazuta pe masa nu se manca, ci era oferita ca ofranda celor morti. Oamenii mancau stand asezati la masa si niciodata in picioare, dupa exemplul lui Iisus Hristos, care a impartit paine si vin la Cina cea de taina.

Dar ce obisnuiau sa manance romanii? Cartea doamnei Elena Niculita-Voronca, "Datinele si credintele poporului roman", este un punct de reper. Asa aflam ca mamaliga era cea mai importanta mancare. Fie ca era "urs" ( o minge de mamaliga, avand in interior branza iute de oaie, coapta bine pe vatra) sau "balmus" (faina de malai fiarta nu in apa, ci in jintita, punandu-se unt din belsug), mamaliga era nelipsita.

Diversitate culinara

Alaturi de ea se afla borsul, numit si "udatura". Se facea din bors umplut in casa, legume din gradina (cartofi, ardei, sfecla, fasole, ceapa) si se putea drege cu ou sau smantana. Un ardei iute ca focul era mereu binevenit. Borsul facut primavara, din zarzavat proaspat, fara pic de carne, se numea "bors holtei", iar cel cu carne se numea "zama". Tot "zama" era si supa de pui. Nu se putea ca o gospodina sa dea gres atunci cand facea bors. Era atat de simplu, incat exista o vorba care spunea ca borsul e bun chiar daca pui in oala sa fiarba un topor, satenii numindu-l cu umor "bors de topor".

Mancarea pe baza de carne de vita era considerata cea mai sanatoasa. Se fierbea carnea, ca sa fie frageda, si apoi se prajea in unt. Se adaugau legume (fasole, mazare, varza, cartofi, morcovi) sau se facea cu foarte multa ceapa, asemanatoare ostropelului de astazi, numai ca in trecut purta numele de "ihnie". Din carne de pui fiarta si alte ingrediente (cartofi, sfecla, oua, masline, ardei) asezate alternativ se pregatea un aperitiv aspectuos, numit "vinograda", care facea cinste oricarei gospodine.

OSTROPAT DE RATA

Mai intai se curata si se spala carnea, apoi se fierbe in apa cu sare. Se ia din cand in cand spuma care se formeaza la suprafata. Se face un sos din faina dizolvata in putina apa, adaugandu-se si otet. Cand incepe sa fiarba, se pun carnea si mirodeniile (sare, piper, cimbru, patrunjel sau marar).

MIERCURI 18 octombrie †Sf. Ap. si Evanghelist Luca; Sf. Mc. Marin cel Batran; Cuv. Iulian JOI 19 octombrie Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mc.: Uar, Felix preotul si Eusebiu diaconul VINERI 20 octombrie Sf. Mare Mucenic Artemie; Cuv. Matroana SAMBATA 21 octombrie †) Cuv. Mart.: Visarion, Sofronie si Sf. Mc. Oprea; Sf. Preoti Marturisitori Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel; Cuv. Ilarion cel Mare DUMINICA 22 octombrie Sf. Ierarh si intocmai cu Apostolii Averchie; Sfintii 7 tineri din Efes LUNI 23 octombrie Sf. Sfintit Mucenic si Apostol Iacob, ruda Domnului; Sf. Ignatie, Patriarhul Constantinopolului MARTI 24 octombrie Sf. M. Mc. Areta; Sf. Mc. Sevastiana si Valentin