Cartea vie din bucătărie

Volumul şase din seria "Poveştile bucătăriei româneşti" a lui Radu Anton Roman vine cu ceva noutăţi. Pe lângă reţetele delicioaselor preparate pe care Radu le-a cules de ici, de colo, din locuri în care oamenii au avut bunăvoinţa să-l poftească la masă şi să îi ofere fericire pe o farfurie, editorii lui de azi au adăugat un capitol nou: cel cu reţetele cititorilor.

Şi asta pentru că am fost de părere că munca lui Radu nu s-a încheiat încă. El doar a pornit o revoluţie de redescoperire a bucătăriei româneşti pe care noi, cu toţii, trebuie să o ducem mai departe. Povestea bucatelor româneşti încă se scrie în fiecare casă, în fiecare bucătărie din care se aude zăngănit de vase şi clinchet de pahare.
Din aceste gospodării, domni şi doamne cu pasiune pentru bucătărit, ne-au trimis câteva reţete deosebite. Unele dintre ele au fost selectate pentru a fi tipărite în carte...

Astfel, Mihaela Aurora Christi din Timişoara ne dă reţeta Pitei lui Solomon şi ne povesteşte despre corespondenţa sa cu Radu: "Nu l-am întâlnit niciodată pe Radu Anton Roman, dar am corespondat cu el foarte mult, trimiţându-i reţetele bunicii mele şi gândurile mele despre «faptele de cuhnie» ale domniei sale. Era un om generos, care îşi încuraja întotdeauna cititorii". Radu a încurajat-o să scrie o carte de bucate care, însă, nu a văzut lumina tiparului. Încă...
Cristina Partal din Buzău ne trimite o reţetă specifică "sârbilor grădinari" din cartierul Dorobanţi din Buzău, cea a celebrului babic, în timp ce de la Nicoleta Săndulache, un blogger culinar înrăit din Bucureşti, avem două reţete deosebite din Câmpia Română şi din Bărăgan: "Tochitura lu' tanti Florica" şi "Ardei copţi cu slănină şi omletă ca la Dor Mărunt", dar şi poveştile lor. Intrăm astfel nu numai în bucătăria, dar şi în viaţa unei familii din perioada interbelică din oraşul Urziceni, ca şi în ograda lui Mitică Dumitrică din satul Dor Mărunt.

DE LA CITITORI CITIRE
De la Mioara Stochiţă, din Videle, judeţul Teleorman, veche prietenă a Jurnalului de bucătărie, am primit o reţetă de şerbet de căpşune (sau de zmeură), uşor de preparat şi... de mâncat. Catinca Popescu din Bacău ne spune o reţetă veche - a cărei origine nimeni nu pare să o mai ştie -, cea de "ghiţâmană", la care adaugă şi câteva obiceiuri din satul natal Suhuleţ, comuna Tansa, judeţul Iaşi. "În sat erau tot felul de obiceiuri. De exemplu, de Sfântul Ilie, tatăl meu, care era prisăcar (adică ţinea stupi cu albine), obişnuia să dea vecinilor şi trecătorilor miere de albine cu felii de castravete proaspăt. Nu ştiu exact să vă spun de unde vine obiceiul ăsta, dar aşa era: femeile dădeau de pomană mere şi colaci, iar bărbaţii, prisăcarii, ofereau miere cu castraveţi".

Tot în acest capitol veţi găsi şi câteva reţete adunate de noi recent, de la festivalul dunărean "D'lale Gurii Dunării" organizat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, unde, gospodinele şi gospodarii, auzind că urmează să publicăm cartea lui Radu Anton Roman, s-au grăbit să ne spună şi ei reţete pe care sunt siguri că Radu, ca un cunoscător ce era, le-ar fi îndrăgit. Fănica Şerban din Crişan ne oferă reţeta plăcintei lor tradiţionale, vertuta, fără de care Delta şi Dobrogea n-ar mai fi fost la fel, culinar vorbind. Simona Karpov din Mahmudia ne dă instrucţiunile pentru a prepara o delicioasă scordolea cu maioneză, iar domnul Florin Varenic din Isaccea, priceput în ale iuţelilor şi acrelilor pentru bucatele de peşte, ne dă o reţetă iute-iute de iuşcă, "subţiată" cu zeamă de borş de peşte, şi una de mujdei lipovenesc. De la Ivan Zoia din Jurilovca am preluat o reţetă de calcan la cuptor, cu care cei din jurilovca au făcut impresie la festivalul din acest an.

Nu am avut loc să punem toate reţetele care puteau fi adăugate aici, dar asta nu înseamnă că cele pe care le preparaţi voi acasă nu sunt importante. Continuaţi să bucătăriţi şi să duceţi mai departe gastronomia românească!

Scordolea cu maioneză - Simona Karpov (Mahmudia)
Ingrediente: un kg cartofi, 1,5 kg peşte (crap, calcan, ştiucă, şalău), două căpăţâni de usturoi, sare, piper, două ouă, o cană de ulei, zeamă de lămâie
Preparare: Se fierbe un ou. Separat se pun cartofii întregi la fiert. Peştele se curăţă şi se spală, apoi se pune la fiert cu puţină sare. Se curăţă usturoiul şi se freacă bine cu puţină sare. Când s-a fiert oul, din gălbenuşul răcit şi cel crud, bine frecate, se face o maioneză cu ulei şi zeamă de lămâie, dreasă de sare. Cartofii fierţi se curăţă de coajă, se pasează bine cu pasta de usturoi şi puţină zeamă în care a fiert peştele, cât să fie ca un piure, se drege de sare şi piper. Se montează pe un platou jumătate din piure şi bucăţi de peşte dezosat. Peste peşte se montează un alt strat de piure, se nivelează (sub formă de peşte), se acoperă cu maioneză şi se fasonează cât mai artistic.

● Reţetă din "Poveştile bucătăriei româneşti", volumul VI