Esenţele vinului

Marti, 10 iunie a.c., a avut loc o nouă degustare marca "Clubul Presa de Vin", în cadrul căreia s-a lansat şi revista ecologică "Verde Crud", ambele evenimente fiind prezentate şi puse în valoare de Cosmin Florescu-Zidurean – oenolog – şi de Sergiu Nedelea – somelier –, amîndoi cu o vastă experienţă în arta vinului. Evenimentul s-a desfăşurat la "Clubul Ţăranului Român", pe terasa Muzeului Ţăranului, înconjuraţi de natură.

Marti, 10 iunie a.c., a avut loc o nouă degustare marca "Clubul Presa de Vin", în cadrul căreia s-a lansat şi revista ecologică "Verde Crud", ambele evenimente fiind prezentate şi puse în valoare de Cosmin Florescu-Zidurean – oenolog – şi de Sergiu Nedelea – somelier –, amîndoi cu o vastă experienţă în arta vinului. Evenimentul s-a desfăşurat la "Clubul Ţăranului Român", pe terasa Muzeului Ţăranului, înconjuraţi de natură.

Cei doi specialişti au captat atenţia invitaţilor prin pasiunea şi dăruirea lor pentru vinuri. Încă de la început, Cosmin Florescu Zidurean a reuşit un lucru remarcabil, şi anume să-i înveţe pe cei prezenţi, în doar un minut, arta de a degusta un vin. Incredibil mi s-a părut faptul că după acel minut chiar am trăit ceva nou, şi anume plăcerea de a simţi vinul. Într-adevăr o senzaţie nouă.

O degustare

Pentru degustare a fost prezentat mai întîi un Saugvinon Blanc din podgoria Recaş, cel mai vîndut vin alb din ţară, ce se deosebeşte de celelalte vinuri albe prin originalitate şi remanenţa gustului, aciditate şi mirosul de flori de cîmp. A urmat un Chardonnay sec – este cel mai vindut vin alb din lume, este rotund, corpolent, echilibrat. Este un vin "pe care îţi vine să-l mesteci".

Deja prezent în majoritatea ţărilor, Chamarre – provenind din Chile – a făcut o demonstraţie despre felul în care producătorii din Lumea Nouă răspund nevoilor consumatorilor şi propun vinuri de calitate, bine adaptate consumului contemporan de vin, la preţuri atractive.

Feteasca Neagră este poate cel mai vechi soi de vin roşu românesc, cel provenit din podgoria Recaşului fiind un vin cu o culoare interesantă, roşu-purpuriu şi o aromă pe care n-o poţi uita.

În final, s-a degustat un Shiraz, vinul anului 2006, produs de Nederburg, în Africa de Sud. Acesta face parte de asemenea din "Vinurile Lumii Noi" şi are un şirag de arome, care se dezvoltă începînd de pe buze şi terminîndu-se în piept.

În încheierea evenimentului, Cosmin Florescu-Zidurean ne-a făcut pe toţi cei prezenţi să realizăm faptul că "în sîngele nostru, încă din cele mai vechi timpuri, curge vin" şi  să simţim fericirea de a fi români.

Vinurile româneşti

Vinul roşu poate ascunde în el secretul longevităţii. Şi chiar poţi găsi atîta plăcere într-un vin bun, dacă-l bei cu un prieten isteţ, încît să ai ce povesti o săptămînă. De asemenea, acele momente îţi oferă şi hrană spirituală.
Vinurile româneşti au fost întotdeauna căutate în Europa, ca de altfel şi tescovina (tighirul). Dimitrie Cantemir notează că din Moldova vinurile româneşti ajungeau pînă în Ţarigrad, Varşovia şi Viena, iar cele din Muntenia, în Turcia şi Egipt. Vinurile de Cotnari, Măgura, Piatra şi Nebuna erau cotate aidoma cu cele de Tokay, Sauternes, Rhein şi Bourgogne. Însuşi Napoleon, împăratul Franţei, prefera vinul de Cotnari.

Este interesant de observat ca prin confiscarea viilor în timpul regimului comunist, o serie de soiuri autohtone de viţă-de-vie, precum Băşicata, Braghina, Crîmpoşia, Cabasma, Mustoasa, Galbena, Gordinul şi Samoveanca au dispărut sau au fost împuţinate, devenind rarităţi.

Se cuvine o reevaluare a oportunităţii replantării podgoriilor cu soiuri autohtone, precum şi găsirea unui timp pentru o "Sărbătoare a vinului nou românesc", la 14 noiembrie. Sînt voci care reclamă reînnodarea unei vechi tradiţii, revenirea la o stare de lucruri dintr-un timp cînd podgoriile autohtone comercializau vinul obţinut din recolta anului în curs, atît pentru consum local, cît şi pentru export. "Toamna tîrziu, carele încărcate cu butoaie porneau din podgorii spre Odessa, Kiev, Harkov, ducînd departe, în inima Rusiei, vinul nou românesc", spune oenologul Ion M. Puşcă. "Nu trebuie uitat nici celebrul Tulburel de Drăgăşani, mult apreciat în trecut".

Evenimentul ar putea deveni unul de referinţă, dacă şi alţi producători se arată interesaţi. Sărbătoarea vinului nou românesc ar fi un bun instrument de marketing, aşa cum se întîmplă în alte ţări ale Europei. La francezi, vinul roşu Beaujolais Nouveau e lansat cu mare tam-tam în fiecare an, pe data de 15 noiembrie. "Sub aceasta denumire de origine se vinde mai mult de jumătate din întreaga producţie a Beaujolais-ului", precizează dr. Puşcă.

• Florina Grigorie