Tezaur străbun

Dacă aruncăm o privire asupra ingredientelor pe care le folosim zilnic pentru a prepara masa, observăm că multe dintre ele, precum roşia, fasolea sau porumbul nu au nici o legătură cu bucatele pe care le mâncau strămoşii noştri.

Erau însă foarte populare în Antichitate şi în Evul Mediu printre azteci, incaşi sau în rândul altor populaţii din centrul şi sudul Americii de Sud. Porumbul, roşia, fasolea sunt toate legume originare de aici. În Chile, porumbul era ingredientul de bază pentru majoritatea reţetelor antice. Poporul Mapuche obişnuia să cultive zeci de hectare de porumb în fiecare an, începând cu luna septembrie.

Porumbul de lapte se folosea în plăcinte, budinci sau era chiar copt. După ce se culegea, în luna mai (când în emisfera sudică e toamnă - să ne reamintim), din el se făcea făină. Roşiile au avut mai întâi statut de buruiană care infesta culturile de porumb, pentru ca apoi să fie cultivate, după ce indigenii au descoperit că fructele portocalii au un gust deosebit. Fasolea era cultivată printre rândurile de porumb împreună cu dovleceii. Era un sistem pe care anticii îl practicau foarte des, numind cele trei plante "cele trei surori" datorită faptului că puteau creşte atât de bine împreună. Astăzi, aceste legume, împreună cu cartoful, originar tot de aici, sunt unele dintre cele mai folosite ingrediente în bucătăria chileană.

FRUCTE LA MODĂ
Din rândul fructelor, poate cele mai exotice sunt papaya şi avocado, care au cuprins lumea europeană şi acum sunt printre cele mai în vogă fructe exotice. Papaya se mănâncă mai degrabă gătit, deoarece fructul proaspăt este destul de tare. Are o aromă deosebită, fermă, acidă, dar dulceagă şi este minunat în siropuri. Avocado se cultiva în Chile încă din Antichitate şi era unul din fructele folosite des în gastronomia aborigenă. Deşi numele provine de la popoarele din America Centrală - în a căror lumbă cuvântul însemna "testicul" datorită formei sale, şi era folosit pentru ceremonii de fertilitate - în Chile i se spune "palta", nume dat de popoarele aborigene, în limba Quechua. Astăzi, în Chile fructul de avocado este folosit în piureuri, salate, hamburgeri sau în mâncăruri cu pui şi chiar în diverse cocteiluri.

Palta Reina (Avocado Regina)
Ingrediente: 3 fructe de avocado mari, coapte, un piept de pui fără piele, piper, maioneză după gust, o linguriţă de muştar, o felie de ou fiert, una sau două felii de ardei gras roşu, măsline negre pentru ornament, foi de salată.
Peparare: Se curăţă de coajă fructul de avocado şi se taie în două, pe lungime. Se scot sâmburii. În interior se pun sare şi lămâie. Se pregăteşte o pastă din bucăţi mici de pui amestecate cu maioneză, piper după gust şi o jumătate de linguriţă de muştar. Se umplu fructele de avocado cu acest amestec şi se acoperă cu maioneză, iar pentru decor se pun o felie de ou fiert şi bucăţele de măsline negre. Fiecare avocado se pune pe o frunză de salată.

Lentejas a la chilena (Linte preparată în stil chilian)
Ingrediente: două ceşti de linte, o ceapă, un cârnat, un ardei roşu, 4 cartofi, o roşie, un kg de carne tocată, 2 căţei de usturoi pisaţi, două linguri de brânză rasă, un morcov, ulei, sare, piper şi chili.
Preparare: Se lasă la înmuiat lintea noaptea anterioară. Se fierbe în apă cu sare. Separat se prăjesc ceapa, usturoiul tăiat mărunt, morcovul tăiat în bucăţi mici, ardeiul şi cartofii. Se condimentează. Se prăjesc cârnatul şi carnea tocată. Se adaugă roşia mărunţită şi se amestecă bine cu legumele fierte. Se serveşte cu brânză rasă presărată deasupra.

Porotos con rienda (Fasole cu fidea)
Ingrediente: 250 g de dovleac decojit şi tăiat cubuleţe, o ceapă de mărime medie tăiată fin, 2 căţei de usturoi tăiaţi fin, o lingură de ulei, puţin oregano, chimen măcinat, piper negru, cuburi concentrate de supă, 150 g tăiţei, o linguriţă de sare, o linguriţă de pastă de ardei iute, două linguri de unt.
Preparare: Se prăjesc ceapa şi usturoiul în ulei şi unt cald, se adaugă ardei iute, oregano şi chimen. Se amestecă bine cu fasolea, apoi totul se fierbe în oala sub presiune, cu 2 litri de apă, timp de jumătate de oră. Apoi se verifică dacă fasolea este moale, iar în caz afirmativ se adaugă tăiţeii.
Dacă este cazul, se adaugă sare şi apă şi se lasă în continuare la foc lent timp de o jumătate de oră în oala fără presiune.

Odă castanei de pe jos
Din frunzişul ca un arici
ai picat
întreagă,
din lemn şlefuit,
din acaju lucid,
dibace
ca o vioară ce tocmai
s-a izvodit în înalturi,
şi cade
oferind harurile închise în ea,
dulceaţa ascunsă,
desăvârşită în taină
printre păsări şi frunze,
şcoală a formei,
nobleţe a lemnului şi făinii,
instrument oval
a cărui structură ascunde
deliciul intact şi roza comestibilă.