Ucenicii, maestrul şi "la haute cuisine"

Se spune că după ploaie apare pe cer curcubeul. Pentru cei 20 de tineri din familii defavorizate implicaţi în programul de formare profesională de la Sighişoara, "Curcubeu" este o şansă pentru viitor.

În asociere cu alţi şapte parteneri, Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret din Sighişoara a devenit "tutorele" a 20 de tineri care, în cadrul Proiectului "Curcubeu - Centrul de Integrare şi Formare Profesională", pe parcursul a doi ani, se pregătesc pentru meserii din domeniile hotelăriei şi restauraţiei.

Ca partener la proiect, Jurnalul Naţional s-a obligat să aducă 12 profesionişti din domeniu care să facă o serie de cursuri speciale. Primul curs de acest fel a avut loc la sfârşitul lunii martie şi a fost susţinut de maestrul artei culinare Gheorghe Vătafu, bucătar-şef la Intercontinental vreme de 35 de ani, fondatorul conceptului "noii bucătării româneşti" şi vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism din România.

UCENICII ŞI MAESTRUL
Timp de câteva zile, maestrul Gheorghe Vătafu a reuşit să îi înveţe pe tineri câte ceva din tainele meseriei, în ultima etapă a cursului aceştia pregătind o cină festivă, pentru 65 de persoane, atât VIP-uri din localitate, parteneri în proiect, cât şi părinţi şi rude ale participanţilor la program.

"A fost o experienţă unică pentru mine ca să cunosc aceşti tineri dispuşi să îşi modifice traseul vieţii, alegând această meserie de bucătar, o meserie pentru care e nevoie nu numai de însuşirea unei tehnici de lucru, ci şi de vocaţie. M-a impresionat spiritul de familie pe care conducătorii centrului de şcolarizare au reuşit să îl impună - a fost ceva nou pentru mine, care sunt un om cu experienţă. Dintre ei, se pot desprinde cândva câţiva maeştri ai artei noastre culinare. Mi-a plăcut foarte mult Rareş, care promite să devină un bucătar bun."

Ce spun ucenicii despre maestru? Claudiu Lula, din Boiu: "E important să învăţ bucătăria, «să o am la mână». De la maestrul Gheorghe Vătafu am învăţat să facem salate, sosuri, mi-a plăcut mai ales sosul de şampanie". Rareş Cîrstea, din Apold: "Dlui bucătar i-o plăcut de mine, şi mie de el. E un om care ne înţelege, ştie ce face. Cursul e ceva diferit de ce am făcut până acum, un curs de imagine, sunet, gusturi, arome. După acest curs ştiu să fac câteva sosuri şi cu ochii închişi. Vreau să fiu bucătar, pentru că e o şansă în viaţă".

OASPEŢI LA CINĂ
"Pentru prima dată de când se află în program, tinerii noştri s-au întâlnit cu un mare bucătar şi cu provocarea marii bucătării internaţionale şi naţionale", avea să ne spună managerul proiectului, Volker Reiter. "Tinerii noştri ucenici, care provin din familii dezavantajate social, au fost pentru prima dată faţă în faţă cu VIP-urile din Sighişoara, pentru care au gătit mâncăruri de mare clasă. Cred că acum, în proiectul Curcubeu, am reuşit să punem bazele unui dialog."




Unul dintre oaspeţii tinerilor, la cina festivă, Aurelian Varvara, director al unei agenţii locale de turism, remarca: "Iniţiativa este bună, pentru că în Sighişoara se simte lipsa unor bucătari de calitate. Şi este cu atât mai bună cu cât se adaptează tineri din mediile defavorizate, pentru o meserie care deschide perspective frumoase".

Petronia Popa, director de servicii sociale în cadrul Fundaţiei Veritas, ne-a declarat: "Mă bucur că în acest program se face asistenţă socială combinată cu formarea profesională. Sper ca sprijinul să existe până în ultimul moment, când aceşti copii vor intra în pâine. Ştiu câteva restaurante din Sighişoara care deja sunt interesate de ei".

Şi fiindcă veni vorba de sprijin, iată şi care este poziţia unui politician local, senatorul Petru Băşa: "Este o iniţiativă foarte bună, pe fondul creşterii activităţii de turism din Sighişoara, toţi simţim lipsa unor profesionişti în domeniu. Ar trebui să recunoaştem, fiind vorba de Volker Reiter, că el a pus mereu bazele formării tinerilor, aici, în Sighişoara, şi nu doar în acest domeniu, ci şi în multe altele".

 

Un truc
"Am ales un meniu de lucru, adaptat posibilităţilor de receptare ale cursanţilor începători", ne-a declarat Gheorghe Vătafu. "Sosul de şampanie, de exemplu, cere multă îndemânare. Se începe cu un sos olandez, care este un fel de maioneză, lucrată însă la cald, la bain marie, cu unt în loc de ulei. Se leagă cu puţin amidon alimentar, pentru mai multă siguranţă, şi se continuă cu zeama în care a fost înăbuşit peştele şi apoi cu şampanie. Iese un sos puţin astringent, aerat şi aromat."

 

Meniu festiv
Cina festivă a fost organizată ca urmare a cursurilor speciale susţinute de Gheorghe Vătafu. Masa a început cu file de şalău înăbuşit în vin, cu sos de şampanie şi garnitură de broccoli gratinată, morcovi sote şi butoiaş de cartofi, continuând cu o supă-cremă de ţelină. A urmat apoi felul principal: curcan la cuptor cu sos de mere şi garnitură de mere coapte, varză roşie şi cartofi ţărăneşti. Desertul a fost cât se poate de simplu şi de gustos: papanaşi cu brânză.