Maneaua creşte şi în criză: Socio-economie pe ritm de hopai-dirida

Codru-i frate cu românul şi criza financiară cu românul petrecăreţ. "Pă timp de criză, investeşte în alcool", zice Taraful din Clejani, că doar ăsta te mai face să uiţi de necaz. Nu alcoolul dăunează, "ficatu’ doare mai tare de la griji şi supărare", ne învaţă aceiaşi Clejani, care fac din criza economică un motiv de petrecere şi voie bună.

Fie că e manea, fie muzică lăutărească sau folk, cântecul românesc se adaptează vremurilor de restrişte. Manelele mustesc de mesaj social şi de analize economice concentrate, pe limba omului de rând şi explică atât de bine situaţia, că analiştii ar trebui să-şi ia notiţe. Carmen Şerban cântă două adevăruri care "ne doare" la buzunare: "Chiar şi bogaţii sunt stresaţi/ Cu criza nu sunt învăţaţi/ Degeaba au ei proprietăţi/ Că nu mai au lichidităţi" şi "Românii ştiu ce-i viaţa grea/ De secole trăim aşa/ Trăim în criză financiară/ Înainte să vină de-afară". Putem vorbi deja despre un succes de criză: datorită acesteia, inspiraţia muzicanţilor creşte precum dobânzile la credite, în timp ce lichidităţile nu mai sunt "fără număr". Tema colapsului economic ne va suna în cap cel puţin tot anul ăsta. Cu mult succes de casă, că doar nu ne întrece nimeni la a face haz de necaz.

Codru-i frate cu românul şi criza financiară cu românul petrecăreţ. "Pă timp de criză investeşte în alcool", zice Taraful din Clejani, că doar ăsta te mai face să uiţi de necaz. Nu alcoolul dăunează, ci "ficatu’ doare mai tare de la griji şi supărare", ne învaţă aceiaşi Clejani, care fac din criza economică un motiv de petrecere şi voie bună.

Fie că e manea, fie muzică lăutărească sau folk, cântecul românesc se adaptează vremurilor de restrişte. Manelele mustesc de mesaj social şi de analize economice concentrate, pe limba omului de rând, şi explică atât de bine situaţia că analiştii ar trebui să-şi ia notiţe.

VIAŢA, UN MARE CHIN
Carmen Şerban este un fel de pionier al manelei de criză, reuşind în două strofe şi-un refren să spună două adevăruri care "ne doare" la buzunare: "Chiar şi bogaţii sunt stresaţi/ Cu criza nu sunt învăţaţi/ Degeaba au ei proprietăţi/ Că nu mai au lichidităţi" şi "Românii ştiu ce-i viaţa grea/ De secole trăim aşa/ Trăim în criză financiară/ Înainte să vină de-afară". Succes garantat pentru piesa "Vremuri bune de-altădată", care, ne-a spus Carmen, va fi motorul unui nou album. Bineînţeles, de criză. Cântăreaţa face haz de necaz, ţintind inima şi, de fapt, ajungând la buzunarele ascultătorilor... "Cum a fost a fost/ Ce va fi va fi/ Cum va fi vom şti/ sau poate nu vom şti/ Destinul se întâmplă indiferent de vreme/ Vom ţine fruntea sus şi nu ne vom teme// Vremuri bune de-altădată/ S-au tot dus şi nu mai vin/ Toată lumea e stresată/ Că viaţa e un mare chin/ Chiar şi bogaţii sunt stresaţi/ Cu criza nu sunt învăţaţi/ Degeaba au ei proprietăţi/ Că nu mai au lichidităţi// Românii ştiu ce-i viaţa grea/ De secole trăim aşa/ Trăim în criză financiară/ Înainte să vină de-afară/ De-or fi bune, de-or fi rele/ Bucuroşi le-om duce toate/ Noroc să deie Dumnezeu/ Noroc la toţi şi sănătate!" Nici nu se putea altfel! Speranţa moare ultima, mai ales la români!

INVESTIŢI ÎN ALCOOL!
Dacă în lumea manelelor vom înregistra inflaţie de astfel de cântece "crizate", lăutarii au dat-o pe parodie. Taraful din Clejani a preluat "La cârciuma de la drum" (interpretată de Gabi Luncă) şi ne oferă următoarea variantă cu tâlc: "Foaie verde, trei smicele,/ Ratele nu-mi fac probleme/ Mi-am luat maşină mare,/De n-are loc în parcare./ Benzina s-a ieftinit,/Preţurile a murit, măi (...)/ Zice lumea că e criză,/ Dar mai vine o repriză./ Şi la anul care vine,/ Ne aşteptăm şi noi la bine/ Noi sperăm în Dumnezeu,/ C-o să ne scape de rău (X2)// Ficatu’ doare mai tare,/ De la griji şi supărare,/ Eşti trist c-ai sărăcit?/ Stai aşa, că n-ai murit./ E mai rău ca să fii trist,/ Fii mai bine optimist! (X2)// Hai, fii bun şi bea cu cap,/ Şi gândeşte relaxat!/ De te duci hai-hui cu gândul,/ Îţi sapi singurel mormântu’(X2)/ Lăsaţi criza, măi băieţi,/ Staţi aici cu noi şi beţi, măi!/ Că nu ştii ce aduce ceasul,/ Bucuria şi necazul. (X2)". Clejanii ne arată şi soluţia pentru ieşirea din criză: "Haida, haida, frăţioare,/ Pe la casa dumitale (X2),/ Că mâine mai trebuim,/ Tot aicea să venim./ Să bem, să ne veselim,/ Ca fraţii să ne cinstim (X2).// Haida, haida şi m-aş duce,/ Numa’ dupe gură dulce (X2)./ Că ţi-e gura ca mierea,/ Ca rachiul vinerea/ Când îl bea toată lumea/ Seara şi dimineaţa (X2)/ Pă timp de criză investeşte în alcool!".

POEZIA ARE CONT CURENT
Putem vorbi deja despre un succes de criză: datorită acesteia, inspiraţia muzicanţilor creşte precum dobânzile la credite, în timp ce lichidităţile nu mai sunt "fără număr". Pe lângă consacraţii amintiţi mai sus, am descoperit şi un amator care a transpus pe muzică subiectul anului: "Criza asta te cuprinde când te-aştepţi mai puţin/ De asta o să-ţi dau un sfat, că-i bine să te previn/ Ai grijă pe-unde investeşti, că lumea asta e plină de rechini/ De credite şi datorii mai bine să te fereşti/ Zic toţi c-ar trebui mai puţin să cheltuieşti/ Iar la câtă dragoste primeşti, nu-i bine s-o risipeşti/ Mă uit la Realitatea şi mă înfior/ Când îmi dau seama ce se-ntâmplă mă sperii îngrozitor/ Că realitatea din viaţa mea nu se compară cu a lor/ E criză foarte mare peste tot în Occident/ Toţi vorbesc de inflaţie şi deficit de cont curent/ Doar banca pe care te-am sărutat n-o să dea faliment". Ieşeanul Cosmin Vaman, fost asistent al parlamentarului european Dumitru Oprea, şi-a spus oful pe acorduri de folk, într-un stil ce ne aminteşte de graseiatul Dan Teodorescu de la Taxi. "În final, realitatea de la televizor nu are nici o relevanţă dacă o rupem de realitatea fiecăruia dintre noi. Aşa am observat că toate se leagă, şi eu investesc, cheltuiesc, «consum» periculos de mult din mine şi din cei din jur. Din tot valul acesta de grafice, indici, procente, ştiri aiuritoare despre bănci, tot mai interesantă mi se pare banca pe care s-a întâmplat primul sărut."
Criza poate, deci, lua diverse forme de creaţie muzicală. De la limbajul direct al manelei până la poezie, tema colapsului economic ne va suna în cap cel puţin tot anul ăsta. Cu mult succes de casă, că doar nu ne întrece nimeni la a face muzică şi haz de necaz.

Cu rezerve monetare

Pentru că a fost precaută şi a strâns din timp bani albi pentru zile negre, Andreea Bănică nu se teme de criză. "Deocamdată nu am simţit nici un efect negativ. E adevărat că am gândit mereu în perspectivă şi mi-am făcut rezerve monetare. Deja am observat, cel puţin în luna decembrie, o scădere a numărului de concerte faţă de anii trecuţi. Motivul? Firmele n-au mai făcut aşa de multe petreceri de Sărbători." Conştientă că pentru o perioadă nu mai poate onora prea multe cântări, Andreea, gravidă în luna a şasea, a găsit o strategie prin care să evite pierderile băneşti. "M-am vândut foarte bine, mi-am crescut tarifele la show-urile de Revelion. În plus, n-am mai acceptat şi nici n-o să mai accept spectacole în locuri prea depărtate de casă, pentru că obosesc foarte uşor. Am devenit mai selectivă, dar, pentru că cer mai mult la un concert, acest lucru nu-mi aduce prejudicii." Blonda speră totuşi ca sănătatea să-i permită să mai "defileze" pe scenă un timp. "Este bine să nu fim ipocriţi şi să gândim la rece. Criza ne afectează pe toţi, iar noi, artiştii, suntem mai vulnerabili. Acum este oricum o perioadă moartă pentru concerte, dar să vedem ce va urma", încheie Andreea Bănică.
Anca Stănescu

"Vremuri bune de-altădată/ S-au tot dus şi nu mai vin/ Toată lumea e stresată/ Că viaţa e un mare chin/ Chiar şi bogaţii sunt stresaţi/ Cu criza nu sunt învăţaţi/ Degeaba au ei proprietăţi/ Că nu mai au lichidităţi/ Românii ştiu ce-i viaţa grea/ De secole trăim aşa/ Trăim în criză financiară/ Înainte să vină de-afară/"
Carmen Şerban

"Foaie verde, trei smicele,/ Ratele nu-mi fac probleme/ Mi-am luat maşină mare,/ De n-are loc în parcare./ Benzina s-a ieftinit,/ Preţurile au murit, măi (...) Şi şomajul e pe bani/ Se simte şi la Clejani./ Zice lumea că e criză,/ Dar mai vine o repriză./ Şi la anul care vine,/ Ne aşteptăm şi noi la bine"
Taraful din Clejani

Încasări mai mici cu 50%

Ileana Ciuculete consideră că "adevărata criză va începe atunci când vor începe cozile la bănci". Artista nu se teme de greutăţi, pentru că este convinsă că acum publicul va putea discerne cu adevărat ceea ce este valoros de ceea ce este fals, contrafăcut. "Vor rămâne deasupra, ca întotdeauna, artiştii buni. Lumea se va curăţa de diletanţii care au împânzit orice domeniu. Totul se va concentra pe calitate." Cântăreaţa speră ca "optica bolnavă a românului", fixat pe câştiguri mari şi rapide, să se schimbe, făcând loc unei mentalităţi mai sănătoase. Tema crizei nu şi-a făcut loc în repertoriul cuplului Viorica şi Ioniţă de la Clejani. Lăutarii au rămas la cântecele tradiţionale, îmbrăcate în ritmuri moderne. Criza o resimt şi ei destul de serios. "Începând din decembrie s-a văzut o schimbare. Multe petreceri de firmă au fost anulate, ceea ce ne-a scăzut încasările cam cu 50%. Sper ca pe viitor să nu o ţină tot aşa, dacă ne gândim că românii sunt un popor petrecăreţ. Deocamdată nu ne-am redus tarifele, dar vom vedea ce facem, în funcţie de ce se întâmplă", ne-a declarat Ioniţă. Pe Cătălin Crişan nu l-a afectat criza. "Nu prea îmi dau seama dacă va scădea numărul concertelor, luna ianuarie nefiind de regulă prea generoasă în oferte. Mă bazez pe faptul că am o familie normală, echilibrată, fără cheltuieli exagerate", încheie artistul.