
Un somn scurt și profund ar putea fi cheia pentru a avea idei geniale sau soluții neașteptate. Potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul PLOS Biology, faza N2 a somnului non-REM – una dintre cele mai profunde etape ale somnului – ar putea favoriza apariția momentelor de tip „Aha!”.
Ce au descoperit cercetătorii
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 90 de tineri între 18 și 35 de ani, fără tulburări de somn. Participanții au fost rugați să efectueze o sarcină cognitivă care presupunea observarea unor modele de puncte în mișcare și indicarea direcției acestora. Fără să fie informați, cercetătorii au introdus o „șmecherie” – mișcarea punctelor era corelată cu o anumită culoare.
Doar 15 participanți au sesizat acest tipar fără ajutor, iar restul de 75 au fost îndrumați să ia un pui de somn, monitorizați prin EEG (electroencefalogramă), pentru a analiza activitatea cerebrală în timpul odihnei.
După 20 de minute, participanții au repetat testul. Rezultatele au fost concludente:
-
85,7% dintre cei care au atins faza N2 de somn au descoperit legătura culoare-direcție
-
63,6% dintre cei care au atins doar faza N1 (somn superficial)
-
55,5% dintre cei care nu au adormit deloc
Citește pe Antena3.roUn bărbat dat dispărut de familie a fost găsit în burta unui piton lung de 8,5 metri
Ce este somnul N2 și de ce contează?
Somnul non-REM (NREM) este împărțit în trei faze:
-
N1 – somn superficial, durează sub 10 minute
-
N2 – somn mediu-profund, durează 30–60 de minute și e mai greu să fii trezit
-
N3 – somnul cel mai adânc, înainte de faza REM (visare activă)
Studiul sugerează că N2 poate stimula creativitatea și capacitatea de a face conexiuni logice.
Marii creatori și somnul scurt: un truc vechi
Nu este prima oară când un somn scurt este asociat cu idei ingenioase. Thomas Edison obișnuia să adoarmă ținând bile metalice în mână – când adormea profund, acestea cădeau și îl trezeau. Salvador Dalí folosea o cheie grea în același scop.
Acești artiști profitau probabil de faza N1, utilă în rezolvarea problemelor matematice. Însă, noul studiu arată că N2 ar putea fi și mai eficient pentru anumite tipuri de sarcini cognitive.
De ce funcționează un pui de somn profund?
Cercetătorii cred că somnul scurt crește plasticitatea cerebrală și receptivitatea la idei noi. De asemenea, au observat o corelație între „momentele Evrika” și așa-numita „pantă spectrală” EEG – un indicator al profunzimii somnului.
Chiar dacă studiul nu a comparat direct cu un grup fără pauză, datele anterioare indică faptul că doar 49,5% dintre participanții care nu dormiseră deloc identificau soluția.
Un somn scurt te poate face mai deștept?
Se pare că da – dacă atingi faza potrivită a somnului. N2 nu este doar o etapă de odihnă, ci și un „teren fertil” pentru idei neașteptate și conexiuni logice.
Așadar, data viitoare când nu găsești soluția la o problemă, încearcă o pauză de 20 de minute... de somn. Poate fi exact ce ai nevoie pentru acel moment „Aha!”, scrie smithsonianmag.com