Resedinta de la tara a celebrului avocat Istrate N. Micescu Resedinta de la tara a celebrului avocat Istrate N. Micescu
De la Pitesti pe drumul catre Campulung, inainte de Mioveni, pe partea stanga se deschide un drum, iar numai dupa un kilometru se vede o impozanta poarta din zidarie. Ascuns in mijlocul unui petic de mosie, conacul de la Micesti pare un refugiu. Dincolo de pragul portii doar padure cat cuprinzi cu privirea si o alee serpuita din piatra cubica, ulterior asfaltata, pe alocuri peticita, care urca in sus pe deal. Arbori umbrosi, iarba, nici un zgomot, nu se aud automobile.

Prima cladire intalnita este capela familiei, construita intre anii 1939 si1943. In apropierea acesteia se zareste o cabana, care era locul de joaca al fiului Istrate Micescu. Continuand plimbarea in departare, apare silueta conacului. De acum, trepte din piatra te conduc la conac sau la casa de vanatoare, intalnind din loc in loc, pe aleile parcului odinioara cu grija amenajat, si cateva statui.

Istrate N. Micescu

Familia Micestilor a stapanit mosiile de la Ciumesti si Micesti inca din secolul al XVI-lea. Dintre membrii acestei celebre familii, cel mai cunoscut este Istrate N. Micescu, fiind considerat unul dintre cei mai mari avocati romani. In epoca era cunoscut si pentru pasiunile sale: cartile, avand peste 33.000 de volume, vanatoarea si femeile, fiind casatorit de patru ori. In anul 1945 a fost "radiat" din Baroul de Ilfov, pentru ca facea "parte din principalii initiatori ai reactiunii rasiste sovine, antisemite, fasciste si antisovietice din Romania". Arestat pentru doua luni in 1947, a fost din nou arestat si judecat in 1948, fiind condamnat la 20 de ani de inchisoare. Moare la 29 mai 1951, la varsta de 70 de ani, in inchisoarea de la Aiud.

Conacul

Proiectata de arh. Edmond van Saanen Algi si ing. Corani, cladirea a fost terminata in 1928, Casa Muzelor fiind construita in 1935. La ambele cladiri, Gheorghe Ungureanu a executat sarpantele, sculptorul Jurca a creat decoratiile, iar Ruffer a realizat semineele.

Cladirea principala in stil neoromanesc clasic, cu un turn de colt, prezinta elemente arhitecturale - coloane, colonada portalului, profiluri - frumos sculptate in piatra. Se regasesc atat elemente ale resedintelor boieresti fortificate, cat si detalii ale caselor taranesti din Muntenia subcarpatica. Doua motive de limbaj arhitectural sunt recurente in compozitia imobilului, loggia si foisorul, tratate diferit. Zidaria este de caramida, iar planseele principale - din beton armat. Pentru soclu s-a folosit piatra de rau.

Conacul numara 22 de camere, avand patru niveluri, demisol, parter, etaj si mansarda, numai turnul numarand cinci niveluri. Dintre toate incaperile, biblioteca si salonul turcesc erau cel mai bogat decorate. Pe pereti erau tablouri ale pictorilor Eustatiu Stoenescu, Grigorescu si Darascu, avocatul Micescu fiind un mare colectionar de arta. Semineul din holul principal era realizat de Ruffer din ceramica venetiana.

Casa Muzelor

Volumetria cabanei este inspirata din arhitectura traditionala. Casa, relatia cu peisajul, materialele folosite incorporeaza un spirit regional, fara ornamentatii. Cladirea are parter, etaj si mansarda, la parter si la etaj avand terase. Interioarele, pastrandu-se aproape intacte, demonstreaza o perfecta continuitate a fatadelor, redand formele traditionale. La etaj s-a pastrat un semineu Ruffer din ceramica albastra, dar si mare parte din mobilierul din lemn masiv. In linistea bibliotecii din cabana de vanatoare sau casa muzelor, cum o mai numea avocatul Micescu, acesta a elaborat Constitutia Romaniei din 1938. In prezent, desi proprietatea a fost retrocedata mostenitorilor, inca mai este vila turistica si poate fi vizitata.

Cele doua statui reprezentand-o pe zeita Maia au fost cumparate de la anticarul Pascu din Bucuresti. In mitologia greaca, Maia este cea mai mare dintre Pleiade, cele sapte fiice ale lui Atlas si Pleione. Legenda spune ca ele s-au stins de durere, neputand indura pedeapsa data de zei parintelui lor

Maia era cea mai frumoasa dintre cele sapte atlantide, cum mai erau numite. Cucerit de frumusetea ei, Zeus a sedus-o, Maia fiind mama zeului Hermes. In mitologia romana se numea Fauna sau Bona Dea, reprezentand o zeitate a primaverii

Viata la mosie

Fiul lui Istrate Micescu povesteste ca la Micesti "era momentul de destindere, dar nu era un moment de destindere frivol, pentru ca acolo tata il citea pe Platon, pe Tucidide; momentul asta de liniste sufleteasca era impanat cu discutii care erau discursuri, cu versuri care se faceau si care se recitau si, in serile de liniste, canta la flaut. Dar asta nu putea sa si-o permita decat acolo, unde nu erau clienti". Dupa carti, cealalta pasiune era vanatoarea. In padurile Budeasa, Trivalea si Purcareanca ii avea adesea invitati la vanatoare pe zeii timpului, printre care: Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Lucian Blaga, Octavian Goga, Eustatiu Stoenescu, Dinu Bratianu, Ion V. Perieteanu si Pamfil Seicaru.

Mormantul avocatului, profesorului si omului politic Istrate N. Micescu este unul simplu, acesta fiind inmormantat, impreuna cu cea de-a patra sotie, langa biserica din sat, nu in capela familiei

"In toata Facultatea de Drept ne coplesea pe atunci Istrate Micescu - profesorul, nu politicianul. Avea infatisarea unui filozof alexandrin. Slab si rasat purta barba ascutita. (...) Umbla foarte elegant imbracat si avea grija tinutei si a gesturilor chiar si atunci cand nu se afla la tribuna. Era poate putin prea constient de valoarea lui, dar acest orgoliu, care uneori devenea relativ suparatoare vanitate (...). Era un om de mare cultura. Stia latineste si greceste cum stiau putini (...), nu erau secrete ale discursului care sa-i fie straine. I se citau cuvintele de spirit in toate saloanele si in toate cafenelele. Aventurile sale matrimoniale provocau, in schimb, surasuri" N. Carandino