Analgezicele – medicamente care calmează durerea – sunt cele mai utilizate produse farmaceutice din ţara noastră. Un studiu coordonat de profesorul doctor Ion Fulga a arătat că în ţara noastră se consumă zilnic o jumătate de comprimat de algocalmin (metamizol) pe cap de locuitor.
“Consumul crescut de analgezice este impresionant. Asta arată că durerile sunt foarte frecvente în rândul populaţiei şi că românii consumă foarte multe analgezice”, remarcă prof. dr Ion Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.
Cele mai cunoscute analgezice care se eliberează fără reţetă sunt paracetamolul, algocalminul, aspirina şi ibuprofenul. Acestea au trei proprietăţi: analgetice (calmează durerea), antipiretice (scad febra) şi antiinflamatoare (reduc inflamaţia). Mai există o categorie de analgezice, numite opioide sau tip morfină, care se eliberează numai pe bază de prescripţie medicală securizată (pentru a se evita deturnarea de la utilizarea medicală către dependenţă şi toxicomanie). Analgezicele opioide se utilizează numai în cazuri excepţionale, când durerile sunt foarte intense şi nu pot fi combătute prin alte mijloace.
Atenţie la doze!
Analgezicele eliberate fără reţetă sunt medicamente generice (produse de multe companii farmaceutice), motiv pentru care sunt ieftine, accesibile. “Dar nu trebuie să înţelegem că preţul scăzut şi accesibilitatea sunt mijloace de favorizare a abuzului de medicamente. Analgezicele sunt medicamente pe care oamenii le iau pentru că au nevoie, pentru că au dureri”, precizează prof. dr Ion Fulga.
El atrage totuşi atenţia asupra dozării acestor medicamente. Administrate în doze mai mari decât cele menţionate în prospect, analgezicele pot avea reacţii adverse. Paracetamolul, luat în doze care depăşesc 4-5 comprimate în 24 de ore, produce afectarea toxică a ficatului (hepatită medicamentoasă), care poate duce la deces.
Algocalminul (metamizolul) nu are efecte toxice, dar în unele ţări din America de Nord şi din Europa de Nord a fost descrisă şi pentru el o reacţie adversă severă. S-a constatat că, în aceste zone geografice, algocalminul creşte frecvenţa agranulocitozei, o boală severă a sângelui. Agranulocitoza nu este o reacţie de tip toxic, adică nu depinde de doza administrată. Agranulocitoza poate apărea chiar şi după o singură doză de algocalmin. Un studiu amplu a arătat că metamizolul nu produce această reacţie adversă în ţările din sudul Europei, motiv pentru care acest medicament este utilizat în continuare în Ungaria, Bulgaria, Polonia, Italia, Israel. În România nu au fost făcute studii privind implicarea metamizolului în apariţia agranulocitozei, dar autorităţile sanitare din ţara noastră nu au raportat cazuri de agranulozitoză produsă de algocalmin, motiv pentru care acest medicament poate fi utilizat în siguranţă. Aspirina, părintele analgezicelor, utilizată în doze exagerate, prezintă reacţii adverse digestive: iritaţie gastrică, disconfort abdominal, agravarea gastritei, ulcerului. Acelaşi risc de reacţii adverse digestive există şi în cazul supradozării ibuprofenului, un analgezic cu puternice efecte antiinflamatorii.