Adio freză dentară şi coroane - Dintele biologic

Institutul Francez de Cercetări în Odontologie a consacrat recent un colocviu celulelor suşe şi posibilei lor folosiri pentru crearea unui “dinte biologic”.  Mai simplu spus, pentru regenerarea ţesuturilor dentare.

Institutul Francez de Cercetări în Odontologie a consacrat recent un colocviu celulelor suşe şi posibilei lor folosiri pentru crearea unui “dinte biologic”.  Mai simplu spus, pentru regenerarea ţesuturilor dentare.

Informaţia a apărut recent într-un articol publicat în Le Figaro.  “Fabricarea” unui dinte complet, viu, vascularizat şi conectat prin legături nervoase la sistemul nervos central ar putea însemna renunţarea la actualele implanturi, coroane şi aparate dentare. Pentru a crea un dinte din nimic, doctorul Henry Magloire de la Institutul de Genomică Funcţională din Lion spune că trebuie reconstituite etapele dezvoltării embrionare a unui dinte, respectiv crearea pulpei, dentinei, smalţului, parodonţiului... Celulele suşe ar putea permite repararea dentinei (substanţă dură, care, la fel ca un scut, protejează dintele) şi facilitarea cicatrizării leziunilor pulpei dentare provocate, de exemplu, de un traumatism. În prezent este posibilă realizarea unui dinte complet de rozătoare, plecînd de la celule suşe din pulpa dentară. Celulele din pulpa dentară au capacitatea de a se diferenţia în diferite tipuri: în celule care fabrică dentină, smalţ etc. Celulele diferenţiate sînt puse la cultură, apoi injectate sub foma unui cocteil într-un recipient de forma dintelui. Aceste celule pot fi transplantate doar după ce au ajuns la o anumită dimensiune. Trebuie spus că pentru obţinerea celulelor suşe dentare este nevoie de un număr foarte mare de celule. Dar obstacolul cel mai dificil constă în faptul că, la om, procesul de formare a smalţului se opreşte din faza dinţilor de lapte, dinţii definitivi fiind deja pregătiţi să iasă cu propriul smalţ. Recent, cercetătorii au luat în calcul şi celulele suşe din măduva osoasă, uşor de izolat, de obţinut în cultură şi de diferenţiat în celule dentare care ar putea fi folosite la obţinerea dintelui biologic. Această metodă ar fi mai rapidă şI cu un randament mai bun decît folosirea băncilor de dinţi de lapte.  

Profesorul doctor Alexandru Bucur, şeful Clinicii de Chirurgie maxilo-facială a Spitalului “Prof. Dr Dan Theodorescu”, este de părere că biologia genetică va furniza în continuare multe surprize.  Specialistul român este încrezător că, dacă se clonează organismul întreg, dar şi organe, de ce nu s-ar putea obţine şi dintele biologic.