Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PULSUL MEDICINEI
Blocarea dată de ateroscleroză, pe lângă necazul îngustării vaselor cu
implicaţie rea asupra irigării cu sânge a organelor, mai adaugă o
componentă defavorabilă. Plecarea unor cheaguri spre creier.
PULSUL MEDICINEI
Blocarea dată de ateroscleroză, pe lângă necazul îngustării vaselor cu implicaţie rea asupra irigării cu sânge a organelor, mai adaugă o componentă defavorabilă. Plecarea unor cheaguri spre creier.
Explică înfundarea vaselor creierului cu cheaguri acad. prof. dr Constantin Popa. Ateromul fixat pe pereţii vasului adesea se sfărâmă şi din el se desprind fragmente, care pleacă din regiunea gâtului şi astupă vasele mici din creier, ducând la accident vascular cerebral. Un alt mecanism de înfundare totală a unor vase din creier constă în faptul că acel trombus, adică acel cheag, nici nu îngustează vasul, nici nu pleacă fragmente din el spre creier, ci trombusul cheag se dezvoltă în sus şi strâmtează longitudinal arterele. Alteori, ateromul se fisurează şi de la această crăpătură porneşte un semnal fals spre conducătorii organismului. Adică, această fisurare pare a fi o rană, iar semnalul greşit către organism este să închidă rana printr-un cheag. Este semn de autoapărare prin închegare de sânge pe aşa-zisa rană, dar efectul e disperat, deoarece acest cheag înfundă şi mai rapid arterele, blocând alimentarea cu sânge a creierului.
Blocarea dată de ateroscleroză, pe lângă necazul îngustării vaselor cu implicaţie rea asupra irigării cu sânge a organelor, mai adaugă o componentă defavorabilă. Plecarea unor cheaguri spre creier.
Explică înfundarea vaselor creierului cu cheaguri acad. prof. dr Constantin Popa. Ateromul fixat pe pereţii vasului adesea se sfărâmă şi din el se desprind fragmente, care pleacă din regiunea gâtului şi astupă vasele mici din creier, ducând la accident vascular cerebral. Un alt mecanism de înfundare totală a unor vase din creier constă în faptul că acel trombus, adică acel cheag, nici nu îngustează vasul, nici nu pleacă fragmente din el spre creier, ci trombusul cheag se dezvoltă în sus şi strâmtează longitudinal arterele. Alteori, ateromul se fisurează şi de la această crăpătură porneşte un semnal fals spre conducătorii organismului. Adică, această fisurare pare a fi o rană, iar semnalul greşit către organism este să închidă rana printr-un cheag. Este semn de autoapărare prin închegare de sânge pe aşa-zisa rană, dar efectul e disperat, deoarece acest cheag înfundă şi mai rapid arterele, blocând alimentarea cu sânge a creierului.
Citește pe Antena3.ro
