De multe ori îi vezi pe unii slujbaşi care, ieşind din schimb la fabrică sau din program de bugetari, se strâng câte doi-trei şi merg la birt să soarbă o bere.
E un fel de aperitiv, cum zic ei, până ajung acasă, când se aşază la masă suflecându-şi mânecile şi apucându-se de ciorbă, de sarmale şi de plăcintă.Înainte de a se termina programul la serviciu, mulţi rad şi o cafeluţă ca să-i ţină treji, deoarece diseară la televizor e un film poliţist captivant. Ei bine, aceste obiceiuri de a bea bere şi a sorbi cafeluţe pe stomacul gol înseamnă nişte imprudenţe cu urmări rele. Băutura, chiar şi cafeaua nu se consumă fără să mănânce omul ceva alături. Berea caldă intră în stomac vara la 42 de grade şi fermentează. De altfel, fabricanţii de bere ştiu să oprească pe fluxul tehnologic această fermentare, ca ea să nu aibă loc dezordonat. În stomac, berea caldă fermentează anarhic, produce gaze, în speţă dioxid de carbon şi de aici apar balonările, râgâielile şi un profund disconfort digestiv. Iar cafeaua, chiar când este fără cofeină, produce mai multă secreţie acidă, ceea ce iarăşi e rău.
DIETĂ PERSONALIZATĂ
Ne explică unele reguli înţelepte de alimentaţie profesorul
doctor Mihai Voiculescu, şeful Centrului de Medicină Internă de la Spitalul
Fundeni. Fiecare om are ecuaţia lui de alimentaţie. Fiecărui om i se potriveşte
un anume sistem de hrană adaptat caracteristicilor şi bolilor organismului lui.
Ştiinţa a arătat că şi fiecare zonă geografică are secretele şi principiile ei
de alimentaţie. De exemplu: românii se potrivesc ca alimentaţie cu cei din
regiunea noastră de Europă, deci cu grecii, bulgarii, sârbii. Reţetele de
alimente împrumutate de la americani, de la chinezi, chiar de la englezi sau
nordici nu se potrivesc, să zicem, populaţiilor din estul Europei, căci de mii
de ani alimentele din zona geografică a unui popor s-au împrietenit cu
metabolismul locuitorilor acelei regiuni. O altă regulă este ca 80%-85% din
necesarul de alimente să se consume până la orele şapte seara. Dilatarea
stomacului după o cină bogată creează mari neplăceri tubului digestiv, dar şi
inimii, şi plămânului. În stomac alimentele trebuie să stea între 15 şi 20 de
minute, atât cât este necesar ca hrana să fie prelucrată cu ajutorul sucurilor
gastrice.