Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Foarte des îi auzi pe unii: “Am necazuri la stomac, precis am făcut gastrită!” În realitate acest diagnostic pe care şi-l pun singuri e de multe ori o cacealma. Pentru că oricine avea dureri de la buric până la capul pieptului, însoţite şi de senzaţii de greaţă, era considerat că avea gastrită. Gastrita poate fi diagnosticată numai prin endoscopie care recoltează şi ceva mucoasă stomacală pe care o dă la examenul histopatologic. Gastrita este o inflamaţie. Gastrita superficială înseamnă o inflamaţie redusă a mucoasei stomacului însă cu structura stomacului păstrată. Pe lângă gastrita interstiţială, există şi gastrita atrofică. În gastrita atrofică glandele din stomac nu mai pot sintetiza nici acid clorhidric, nici enzime, nici B12. Aceste celule secretorii din stomac au dispărut din pricina inflamaţiei mucoasei. În urma acestei gastrite apare o nouă mucoasă în locul mucoasei de tip stomac. Noua mucoasă din stomacul cu gastrită atrofică este de tip intestin care duce la un risc mare de cancer gastric. Care sunt factorii ce produc gastrite? Alimentele sărate (pastramă, peşte sărat, murături în saramură), conservele şi mezelurile conservate cu nitriţi, afumăturile, carnea prăjită sau friptă (grăsimile la temperaturi înalte pot produce gastrită şi cancer). Gastritele pot fi provocate şi de Helicobacter pylori. Această bacterie aderă pe mucoasa stomacului şi sintetizează toxine care inflamează mucoasa. Helicobacter nu trebuie lăsată în stomac, ci trebuie tratată şi eradicată.
Citește pe Antena3.ro
