A fost o vreme si n-a disparut complet, cand toata lumea, zor nevoie, isi descoperea gastrite. In medicina orice terminatie a unui diagnostic in ita inseamna inflamatie. Oricine avea dureri de la buric pana in capul pieptului, asociate cu o senzatie de greata era considerat 'proprietarul unei gastrite'. Cum la radiografie se descopereau niste pliuri, niste cute mai inflamate in mucoasa stomacului, diagnosticul zbarnaia fara nici o putinta de a fi contrazis: 'gastrita'.
In realitatea, puteau fi si ulcere, si cancere... Dar numai endoscopia a reusit sa contureze diagosticul corect de gastrita. Cu endoscopul se ia si proba din muocasa si se da la histopatologie. Gastrita poate fi superficiala si ea inseamna o inflamatie redusa, un numar de celule inflamate, dar structura stomacului este pastrata.
Mai exista forme mai grave de gastrita: gastrita interstitiala si gastrita atrofica.
In gastrita atrofica, toate glandele care produc acid clorhidric, dar si glandele care produc peptinogen pentru degradarea proteinelor, ca si secretiile pentru lipide si secretiile pentru vitamina B12, toate aceste glande sunt perturbate.
In gastrita atrofica, functiile de secretie ale stomacului sunt oprite din cauza inflamatiei. Apare o alta mucoasa in locul mucoasei de tip stomacal si noua tapetare este o mucoasa de tip intestinal, cu risc mare de cancer gastric.
Majoritatea cancerelor gastrice sunt provocate de gastritele atrofice. Factorii ce produc gastrite sunt de regula alimentari. Face, de regula, gastrita cine mananca prea multe alimente sarate: pastrama, peste sarat, muraturi in saramura care favorizeaza gastrita de tip atrofic.
Conservele si mezelurile conservate cu nitriti ca si conservarea prin fum deschid usa gastritelor. Carnea prajita sau fripta, grasimile la temperaturi inalte pot produce gastrite si cancere. Helicobacter pylori este vinovata si ea de gastrite. Aceasta bacterie se simte bine in mediul acid din stomac, adera la mucoasa gastrica, sintetizeaza toxine, si inflameaza mucoasa.