Aproape 800 de milioane de persoane din intreaga lume sunt vegetariene. Dar acest comportament alimentar nu poate asigura organismului nutrientii necesari, de aceea specialistii il dezaproba din start.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi arata care sunt consecintele unei diete vegetariene asupra sanatatii: "Orice extrema in ceea ce priveste comportamentul alimentar nu este buna. Toate sistemele organismului au de suferit prin respectarea unei diete vegetariene: de la sistemul imunitar si pana la buna functionare a creierului. Omul este facut si lasat de Dumnezeu sa fie omnivor, altfel spus sa consume cate putin, dar din cat mai multe alimente". Nutritionistii fac distinctie intre patru tipuri de diete vegetariene: ovo-lacto-vegetariana, ovo-vegetariana, lacto-vegetariana si vegana. Ovo-lacto-vegetarienii sunt cei care pe langa produsele de origine vegetala consuma oua si lactate. Ovo-vegetarienii nu mananca decat oua si produse de origine vegetala, in vreme ce lacto-vegetarienii doar lactate si vegetale. Cea mai drastica dieta este a veganilor, care nu se hranesc decat cu produse de origine vegetala. Ei sunt expusi celor mai multe riscuri carente de vitamina B12, carente de fier prin eliminarea din dieta a oricaror produse de origine animala. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi ne explica acest lucru: "Fierul se gaseste in cantitati mai mici si se asimileaza mai greu din produsele de origine vegetala. Cu alte cuvinte, ar trebui sa mancam cantitati enorme de spanac pentru a ne asigura necesarul zilnic de fier. Pe cand in ficatul de pasare, de exemplu, cantitatile sunt mai mult decat rezonabile. Si chiar daca anemia prin deficit de fier nu-i ocoleste nici pe cei care includ in dieta carnea, aceasta este mai frecventa printre vegetarieni". Despre vitamina B12, ce sa mai vorbim! Aceasta nu se gaseste decat in produsele de origine animala oua, lactate, branzeturi, ficat, peste, carne. Asa ca veganii sunt in pericol vrand-nevrand. Deficitul de vitamina B12 se dezvolta la persoanele adulte pe parcursul mai multor ani si se manifesta prin oboseala generala, pierderea poftei de mancare, anemie megaloblastica, tulburari neuropsihiatrice (senzatie de arsuri cutanate, inflamari ale nervului optic, pierderi de memorie, labilitate a starii de spirit, depresie). Studiile au aratat ca un om sanatos poate posti intre 60 si 90 de zile. Daca nu efectueaza activitate fizica, organismul poate rezista chiar mai mult fara proteine sau grasimi de origine animala. Totusi, din punct de vedere medical, depasirea acestei perioade este considerata periculoasa pentru sanatate din cauza posibilelor complicatii legate de malnutritia protein-calorica, dar si din cauza unor afectiuni gastro-intestinale, renale, anemie etc. Ce se intampla de fapt? Legumele si fructele sunt bogate in vitamine si minerale, insa sunt sarace in aminoacizii necesari metabolismului. De aceea, persoanele care adopta o dieta severa trebuie sa fie foarte atente la felul in care combina alimentele. Din acest punct de vedere, ovo-lacto-vegetarienii sunt cei mai protejati. Putem spune chiar ca regimul lor nu difera prea mult de regimul alimentar al celor care nu sunt vegetarieni. Dieta lor nu contine carne, insa ei mananca din belsug lactate si oua. Albusul contine ov-albumina, proteina-standard care in momentul ingerarii este complet utilizata de organismul nostru. Un ou fiert tare furnizeaza 8 g de proteine.MITURI
Sunt voci care sustin ca vegetarienii imbatranesc mai greu, ca intelectul lor este mai bun decat al celorlalti sau ca sunt mai sanatosi decat ceilalti. Excesul de carne, mai ales carne rosie, pe care il fac cei care nu sunt vegetarieni, nu este un motiv de viata lunga. "Daca privim astfel lucrurile, s-ar putea ca un vegetarian sa traiasca mai mult decat cel care mananca produse de origine animala in exces. Acest lucru ar fi posibil datorita aportului scazut de calorii, datorita restrictiei calorice in sine si faptului ca vegetarienii, de regula, nu sunt supraponderali si obezi. Ambii gresesc insa, atat cel care mananca prea multa carne, cat si cel care nici nu se atinge de aceasta", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Este adevarat ca fructele si legumele contribuie la intarirea imunitatii, la prevenirea afectiunilor cardiovasculare, a hipertensiunii, diabetului, a cancerului. Insa de toate aceste beneficii se pot bucura cei care au o dieta echilibrata, in care alaturi de fructe si legume isi gasesc locul si produsele de origine animala. Altfel, ne facem mai mult rau decat bine. Scadem colesterolul cu ajutorul fructelor si legumelor, dar suntem anemici, pentru ca dieta noastra este saraca in carne, peste, ficat (surse de fier). Pierdem in greutate trecand la un regim vegetarian, insa necesitatea calorica a organismului nu este satisfacuta si apar tulburarile metabolice.
|
RISCURI. Copiii, batranii si femeile insarcinate sunt categoriile care risca cel mai mult prin adoptarea unei diete vegetariene. In randul copiilor vegetarieni sunt diagnosticate frecvent tulburari de crestere, tulburari ale sistemului nervos, rahitism, anemie. Nici gravidele nu ar trebui sa se joace cu asemenea "experiente" alimentare. In timpul sarcinii este important ca femeia sa se hraneasca astfel incat sa asigure toti nutrientii necesari dezvoltarii fatului si mentinerii propriei sanatati. Dieteticienii recomanda un asemenea regim numai obezilor si numai sub supravegherea stricta a specialistului.
Citește pe Antena3.ro |
STIRI
| ||||
|