Aproape 800 de milioane de persoane din intreaga lume sunt vegetariene. Dar acest comportament alimentar nu poate asigura organismului nutrientii necesari, de aceea specialistii il dezaproba din start.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi arata care sunt consecintele unei diete vegetariene asupra sanatatii: "Orice extrema in ceea ce priveste comportamentul alimentar nu este buna. Toate sistemele organismului au de suferit prin respectarea unei diete vegetariene: de la sistemul imunitar si pana la buna functionare a creierului. Omul este facut si lasat de Dumnezeu sa fie omnivor, altfel spus sa consume cate putin, dar din cat mai multe alimente".

Nutritionistii fac distinctie intre patru tipuri de diete vegetariene: ovo-lacto-vegetariana, ovo-vegetariana, lacto-vegetariana si vegana. Ovo-lacto-vegetarienii sunt cei care pe langa produsele de origine vegetala consuma oua si lactate. Ovo-vegetarienii nu mananca decat oua si produse de origine vegetala, in vreme ce lacto-vegetarienii – doar lactate si vegetale. Cea mai drastica dieta este a veganilor, care nu se hranesc decat cu produse de origine vegetala. Ei sunt expusi celor mai multe riscuri – carente de vitamina B12, carente de fier – prin eliminarea din dieta a oricaror produse de origine animala. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi ne explica acest lucru: "Fierul se gaseste in cantitati mai mici si se asimileaza mai greu din produsele de origine vegetala. Cu alte cuvinte, ar trebui sa mancam cantitati enorme de spanac pentru a ne asigura necesarul zilnic de fier. Pe cand in ficatul de pasare, de exemplu, cantitatile sunt mai mult decat rezonabile. Si chiar daca anemia prin deficit de fier nu-i ocoleste nici pe cei care includ in dieta carnea, aceasta este mai frecventa printre vegetarieni". Despre vitamina B12, ce sa mai vorbim! Aceasta nu se gaseste decat in produsele de origine animala – oua, lactate, branzeturi, ficat, peste, carne. Asa ca veganii sunt in pericol vrand-nevrand. Deficitul de vitamina B12 se dezvolta la persoanele adulte pe parcursul mai multor ani si se manifesta prin oboseala generala, pierderea poftei de mancare, anemie megaloblastica, tulburari neuropsihiatrice (senzatie de arsuri cutanate, inflamari ale nervului optic, pierderi de memorie, labilitate a starii de spirit, depresie). Studiile au aratat ca un om sanatos poate posti intre 60 si 90 de zile. Daca nu efectueaza activitate fizica, organismul poate rezista chiar mai mult fara proteine sau grasimi de origine animala. Totusi, din punct de vedere medical, depasirea acestei perioade este considerata periculoasa pentru sanatate din cauza posibilelor complicatii legate de malnutritia protein-calorica, dar si din cauza unor afectiuni gastro-intestinale, renale, anemie etc.

Ce se intampla de fapt? Legumele si fructele sunt bogate in vitamine si minerale, insa sunt sarace in aminoacizii necesari metabolismului. De aceea, persoanele care adopta o dieta severa trebuie sa fie foarte atente la felul in care combina alimentele. Din acest punct de vedere, ovo-lacto-vegetarienii sunt cei mai protejati. Putem spune chiar ca regimul lor nu difera prea mult de regimul alimentar al celor care nu sunt vegetarieni. Dieta lor nu contine carne, insa ei mananca din belsug lactate si oua. Albusul contine ov-albumina, proteina-standard care in momentul ingerarii este complet utilizata de organismul nostru. Un ou fiert tare furnizeaza 8 g de proteine.

MITURI

Sunt voci care sustin ca vegetarienii imbatranesc mai greu, ca intelectul lor este mai bun decat al celorlalti sau ca sunt mai sanatosi decat ceilalti. Excesul de carne, mai ales carne rosie, pe care il fac cei care nu sunt vegetarieni, nu este un motiv de viata lunga. "Daca privim astfel lucrurile, s-ar putea ca un vegetarian sa traiasca mai mult decat cel care mananca produse de origine animala in exces. Acest lucru ar fi posibil datorita aportului scazut de calorii, datorita restrictiei calorice in sine si faptului ca vegetarienii, de regula, nu sunt supraponderali si obezi. Ambii gresesc insa, atat cel care mananca prea multa carne, cat si cel care nici nu se atinge de aceasta", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Este adevarat ca fructele si legumele contribuie la intarirea imunitatii, la prevenirea afectiunilor cardiovasculare, a hipertensiunii, diabetului, a cancerului. Insa de toate aceste beneficii se pot bucura cei care au o dieta echilibrata, in care alaturi de fructe si legume isi gasesc locul si produsele de origine animala. Altfel, ne facem mai mult rau decat bine. Scadem colesterolul cu ajutorul fructelor si legumelor, dar suntem anemici, pentru ca dieta noastra este saraca in carne, peste, ficat (surse de fier). Pierdem in greutate trecand la un regim vegetarian, insa necesitatea calorica a organismului nu este satisfacuta si apar tulburarile metabolice.

RISCURI. Copiii, batranii si femeile insarcinate sunt categoriile care risca cel mai mult prin adoptarea unei diete vegetariene. In randul copiilor vegetarieni sunt diagnosticate frecvent tulburari de crestere, tulburari ale sistemului nervos, rahitism, anemie. Nici gravidele nu ar trebui sa se joace cu asemenea "experiente" alimentare. In timpul sarcinii este important ca femeia sa se hraneasca astfel incat sa asigure toti nutrientii necesari dezvoltarii fatului si mentinerii propriei sanatati. Dieteticienii recomanda un asemenea regim numai obezilor si numai sub supravegherea stricta a specialistului. SUPLIMENTE. Pentru a preveni carentele, vegetarienii trebuie sa ia suplimente nutritive. Acestea pot contine proteine, glucide, acizi grasi esentiali omega 3 si omega 6, vitamine, minerale. Atentie! Suplimentele nutritive pot echilibra o dieta, dar nu pot inlocui alimentele propriu-zise.

STIRI

SOIA. Sosul de soia, pregatit din boabe fermentate, contine mai multi antioxidanti decat vinul rosu. Astfel, sosul de soia poate inlocui paharul cu vin rosu in lupta contra radicalilor liberi, cei care se fac vinovati de imbatranirea precoce, de boala Parkinson sau de afectiunile cardiovasculare. De asemenea, cercetatorii de la Universitatea din Singapore au demonstrat ca folosirea sosului de soia imbunatateste circulatia sangelui, acest fenomen putand fi observat la cateva ore dupa ce sosul a fost consumat. DIETA MEDITERANEANA. Franta, Spania, Italia si Grecia sunt printre primele sapte tari din lume care au un mod de viata sanatos. Aceasta este concluzia ultimului studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) cu privire la "durata de viata". Potrivit OMS, acest lucru se datoreaza dietei mediteraneene, specifica acestor tari. Regimul alimentar mediteranean include multe legume, fructe, peste si ulei de masline si este unul dintre cele mai bune mijloace de prevenire a afectiunilor cardiovasculare si a obezitatii. DIABETICI. Un studiu publicat in revista americana Diabetes care arata ca, in cazul diabeticilor, nivelul de zahar din sange este mult redus, daca bolnavul urmeaza o dieta vegetariana. Si asta desi majoritatea nutritionistilor dezaproba dietele vegetariene. Profesorul Neal Barnard, presedinte al Physician’s Committee for Responsible Medicine, coordonatorul studiului, a declarat ca rezultatele demonstreaza ca este mai bine ca bolnavii de diabet sa-si schimbe dieta inainte de a incepe tratamentele medicamentoase.