România sfidează criza cipurilor pentru autovehicule

Industria automobilelor a fost printre primele afectate de criza mondială a semiconductorilor. Pentru a face față crizei provocate de pandemie, producătorii și furnizorii au reacționat prin reduceri drastice ale stocurilor și comenzilor de semiconductori. La scurt timp după revenirea cererii de pe piața automobilelor, mult mai rapidă decât se preconiza în a doua jumătate a anului 2020, jucătorii din industrie au descoperit că producătorii de cipuri au realocat capacitățile de producție către piețele finale cu o cerere în plină expansiune precum computerele și centrele de date, lăsând astfel puține capacități pentru sectorul automobilelor.

Deși au trecut aproape doi ani de la primele semne ale scăderii stocului de semiconductori, producția de mașini rămâne de departe sub nivelul din 2019, înregistrând un deficit cumulat de producție de peste 18 milioane de vehicule la nivel mondial. Situația a fost comparativ mai grea în Europa, spre deosebire de China sau America de Nord, producția de vehicule scăzând la un nivel fără precedent de aproximativ 13 milioane de vehicule în 2021. După ce a dat semne de îmbunătățire la finalul anului 2021 și în primul trimestru al anului 2022, recuperarea producției a fost din nou afectată de tensiunile suplimentare cauzate de blocarea lanțurilor de aprovizionare din Shanghai, precum și de invazia Rusiei în Ucraina.

Potențial mare de creștere în 2023

Pentru a calcula impactul produs de penurie, specialiștii Allianz Trade au comparat producția din anii 2021 și 2022 cu nivelurile din 2019. Având în vedere cheltuielile generale de consum pentru bunuri, în această perioadă, se preconiza că cererea va fi similară cu cea din 2019, dacă oferta ar fi permis acest lucru. 

Calculele arată că mai mult de 50 de miliarde de euro au fost deja pierduți în 2021, echivalent cu 0,4% din PIB. Presupunând că producția europeană va scădea cu încă 1% în 2022, s-ar putea pierde în total 98 de miliarde euro. Germania a făcut față celei mai mari lovituri (a suportat jumătate din pierderi), deoarece sectorul automobilelor nemților reprezintă o cotă mai mare din valoarea adăugată în ansamblu. Pe de altă parte, istoricul nivelurilor scăzute în cazul retailerilor sugerează că ar putea exista un mare potențial de creștere, dacă producția va fi reluată în 2023.

România 

La o primă vedere, situația pieței auto în România pare decuplată de tendințele globale, producția de autoturisme înregistrând o creștere de peste 15%, iar vânzările de autoturisme noi săltând cu 5% în primele opt luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă din 2021. Totuși, conform specialiștilor, și industria românească de automobile va fi afectată de criza semiconductorilor. La o privire mai profundă, vânzările de autoturisme noi au scăzut cu mai mult de 20% în luna august 2022 față de august 2021. Și mai important de specificat este că mare parte din producție a fost destinată exportului. „Ne așteptăm la un recul și pe această dimensiune. Chiar dacă mare parte din autoturismele produse local se adresează unui public cu buget mai redus și au potențialul de a menține nivelul comenzilor ridicat într-o perioadă de criză, nu putem lua în calcul o perioadă lungă. Cei mai importanți factori care vor modela cererea și oferta în perioadă următoare rămân gestionarea penuriei de semiconductori și, cu efect mai de durată, trecerea la producția în masă de modele electrice (n.r., care folosesc mai multe cipuri decât automobilele cu ardere internă)”, punctează Mihai Chipirliu, CFA Risk Director la Allianz Trade.

Cu toate acestea, suportul din partea statului ar trebui să rămână ridicat pentru un sector care contribuie cu mai mult de un sfert la formarea produsului intern brut, însă provocările la nivel geopolitic global și regional sunt de asemenea foarte mari. România este la granița unui conflict devastator și percepută cu un risc mai mare decât o arată cifrele, din punctul de vedere al factorilor ce pot influența decisiv deciziile de continuare a investițiilor sau de relocare a facilităților de producție din alte țări. 

Mașinile devin tot mai tehnologizate

Pe termen lung, lanțurile de aprovizionare rămân în pericol pe măsură ce mașinile devin din ce în ce mai tehnologizate datorită conectivității (cipurile asigură conectarea prin WiFi la rețeaua producătorului și la telefoanele șoferilor) și siguranței (prin implementarea tot mai multor senzori de mișcare, de detectare a unghiului mort). În plus, mașinile electrice au de două ori mai mulți semiconductori decât mașinile cu motor cu combustie internă.