Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Economia Egiptului este prea mare şi prea interdependentă cu cea mondială pentru a fi lăsată să intre în haos din cauza canalului Suez, care este o placă turnantă între Europa, Africa şi Asia.
Mai mult, statele occidentale nu-şi permit escaladarea violenţelor şI intrarea altor state arabe în spirala violenţelor stradale, ar putea duce la periclitarea alimentării cu ţiţei din zonă Golfului Persic sau pierderi masive ale băncilor occidentale.
Franţa, prima afectată
Continuarea haosului în Egipt s-ar putea transforma, pe principiul vaselor comunicante, în probleme pentru alte state. Deja Moody's a retrogradat ieri ratingurile a 5 bănci egiptene. Pasul următor ar fi afectarea băncilor străine care au dat credite în Egipt, au cumpărat titluri de stat sau au împrumutat băncile locale pe plan internaţional. Astfel, potrivit Wall Street Journal – care citează datele Fondului Monetar Internaţional – datoria suverană a Egiptului totaliza 49 de miliarde de dolari.
Cea mai mare expunere o au băncile franceze (17,6 miliarde de dolari), urmate de cle britanice (10,6 miliarde de dolari), italiene (6,3 miliarde de dolari) şI americane (5,4 miliarde).
Benzină cu miros de frică
Preţul petrolului Brent, care se extrage din Marea Nordului şI e livrat cu precădere în Europa, a ajuns şI el la maximul ultimelor 28 de luni, de 102,18 dolari pe baril. Ieri, preţul petrolului pentru SUA a ajuns la 91,94 dolari, în creştere cu 1,19%.
Banca elveţiană Credit Suisse estimează că preţurile ar putea urca atât timp cât tensiunile rămân nerezolvate. "Ne aşteptăm ca preţurile să scadă atunci când tensiunile se reduc, datorită stocurilor globale”, menţionează Credit Suisse. Secretarul general al OPEC, Abdalla Salem El-Badri, declara şI el acum câteva zile că organizaţia este gata să suplimenteze producţia dacă criza din Egipt va duce la tăierea aprovizionării prin canalul Suez. Deocamdată, turbulenţele din Egipt nu au avut până în prezent vreun efect asupra transporturilor prin Canalul Suez sau prin oleoductul Suez-Mediterana.
Surse apropiate situaţiei au declarat, însă, pentru Reuters că activitatea porturilor Alexandria şi Damietta este perturbată semnificativ din cazua lipsei de personal şi a absenţei reprezentanţilor autorităţilor vamale. Anual canalul este traversat de mai mult de 35.000 de nave, din care 2.700 sunt petroliere. În cazul blocării, petrolierele ar trebui să ocolească toată Africa, ceea ce ar scumpi transportul.
Turismul, pe butuci
Blocarea economiei egiptene ar putea avea şI alte efecte dezastruoase. Turiştii pleacă iar investitorii vor fi reticenţi în a reveni la sentimente mai bune dacă ţara va fi cuprinsă de război civil. "Moody's este îngrijorată că, dacă nu e rezolvată rapid (situaţia-nr), actuala perioadă de incertitudine politică poate afecta negativ investiţiile străine directe în ţară şi poate perturba activitatea, slăbind deci performanţa sectorului economic principal”, a anunţat agenţia de evaluare Moody's într-un comunicat. Reuters nota că aeroportul din Cairo este asaltat de sute de oameni care caută să plece din Egipt, dar majoritatea transportatorilor aerieni occidentali au anulat zborurile. Egypt Air lucrează şI ea la doar 25% din capacitate iar foarte multe fabrici şi-au închis porţile, potrivit Associated Press.
Ameninţarea fantomei petroliere
Investitorii se tem că tensiunile din Egipt se vor răspândi în alte state producătoare de petrol din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, precum Libia şi Arabia Saudită, care asigură peste o treime din producţia mondială. Un astfel de scenariu aproape că ar repeta situaţia din 1956, când Israelul, Franţa şI Marea Britanie au atacat militar Egiptul după ce acest stat a naţionalizat compania care opera Canalul Suez. Creşterea problemelor în Egipt şI potenţialul său impact asupra preţului petrolului este "clar o îngrijorare” pentru economia globală, a declarat joi Christine Lagarde, ministra franceză a Finanţelor.
Ea a legat creşterea abruptă a preţurilor la petrol, exacerbată de evenimentele din lumea arabă, de una din priorităţile preşedenţiei franceze a G-20 – creşterea preţurilor la mărfuri. Lagarde a argumentat că îmbunătăţirea reglementărilor pe bursele de mărfuri a rămas în urma eforturilor făcute în privinţa instrumentelor financiare. Ea a mai spus că este nevoie de o "dezbatere onestă” despre rolul pe care îl au speculaţiile în scumpirea mărfurilor, inclusiv marfa.
"În mod clar tensiunea şI volatilitatea pe care le vedem acum, chiar în timp ce vorbim, pe preţurile petrolului, este unul din aceste simptome ale lipsei de stabilitate, de predictibilitate, ceea ce le pune în centrul agendei noastre în privinţa îngrijorărilor privind volatilitatea materiilor prime”, a mai completat Christine Lagarde.
Franţa susţine introducerea unei taxe globale pe tranzacţiile financiare, dar problema este identificarea tranzacţiilor potrivite de a fi taxate. Creşterea preţului la petrol ameninţă creşterea economică la nivel mondial, acţionând de fapt ca încă o taxă, ceea ce lasă fără capitalizare companiile sau fără bani oamenii. Mai departe, sunt reduse investiţiile şI consumul. Petrolul afectează în special statele slabe din punct de vedere fiscal, care încă sunt în recesiune sau abia şi-au revenit, ceea ce le poate trimite din nou pe minus. Un astfel de exemplu este Marea Britanie, care a postat în mod surprinzător o scădere a PIB pe ultimul trimestru din 2010 ca urmare a măsurilor de austeritate.
Scumpirea mâncării, prioritate mondială
Un raport ONU dat publicităţii joi a arătat că preţul mâncării a ajuns la noi maxime în luna ianuarie din cauza condiţiilor meteo nefavorabile din lume. În America de Nord o super-furtună de zăpadă a paralizat câteva regiuni iar în Australia inundaţiile catastrofale a afectat mari zone agricole. Indexul calculat de ONU depăşise deja în decembrie maximele din vara anului 2008, când revolte pentru mâncare au avut loc în Haiti, Egipt, Camerun, Indonezia etc.
Creşterea preţurilor a alimentat nemulţumirile din Tunisia, care apoi s-au extins in Egipt, Yemen, Iordania. Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale, a cerut liderilor mondiali "să pună mâncarea pe locul întâi” şI să se trezească pentru a opri volatilitatea preţurilor. "Vom avea de înfruntat un trend mai mare de creştere a preţurilor la mărfuri, iclusiv cele ale mâncării”, a spus el într-un interviu pentru Reuters.
O serie de evenimente meteo au lovit state-cheie: cicloni în Australia, furtuna masivă din SUA şI inundaţiile din Malaiezia. Seceta de anul trecut din Rusia, vremea uscată din Argentina şI anticiparea unei creşteri a cererii după probleme din Africa şI Orientul Mijlociu au dus preţul grâului la cel mai mare nivel din ultimii doi ani şI jumătate. Preţul zahărului a atins şI el cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani ca urmare a efectelor ciclonului Yasi asupra recoltelor din Australia.
Anumite state, în principal cele unde mâncarea este o mare parte din bugetele cetăţenilor săi, şi-au făcut stocuri mari pentru a menţine preţurile mici. În 2007-2008, când preţurile urcau necontrolat, Banca Mondială estima că 870 de milioane de oameni din statele aflate în curs de dezvoltare erau înfometaţi sau subnutriţi. Acum, ONU estimează că numărul a ajuns la 925 milioane.
"2008 ar fi trebuit să însemne trezirea, dar nu sunt sigur încă dacă toate ţările din lume pe care trebuie să le sprijinim s-au trezit”, a spus Zoellick.
Indonezia, cea mai mare economie din sud-estul Asiei, a cumpărat săptămâna trecută 820.000 de tone de orez şI şi-a suspendat taxele vamale pentru orez, soia şI grâu. Algeria a spus săptămâna trecută că a cumpărat aproape un milion de tone de grâu, ducând achiziţiile sale de la începutul lui ianuarie la 1,75 milioane de tone. De asemenea, a urgentat importurile pentru a face stocuri.
