x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Studiu: Eliminarea tichetelor de masă ar putea tăia peste 6 miliarde de lei din afacerile din HORECA

Studiu: Eliminarea tichetelor de masă ar putea tăia peste 6 miliarde de lei din afacerile din HORECA

de Redacția Jurnalul    |    08 Sep 2023   •   15:15
Studiu: Eliminarea tichetelor de masă ar putea tăia peste 6 miliarde de lei din afacerile din HORECA

ntenţia Guvernului de a elimina acordarea tichetelor de masă exclusiv sub forma cardurilor digitalizate şi de a le taxa cu 10% ar putea duce la o scădere a cifrei de afaceri a firmelor care oferă servicii de servire a mesei de până la 30%, generând pierderi de 6 mld lei, arată o analiză Frames.

Decizia Guvernului de a taxa cu 10% aceste tichete ar putea determina multe firme să renunţe la ele, în condiţiile în care nu au buget prevăzut pentru a susţine taxele către stat. O altă măsură controversată vizează includerea posibilităţii de a livra sumele asociate tichetelor de masă şi sub formă de bani cash.

„Dincolo de taxarea tichetelor, posibilitatea ca acestea să fie oferite în bani cash spulberă, practic, scopul pentru care au fost create – acela de a asigura plata pentru servicii de masă, pentru achiziţia de alimente etc. Ultimul draft al ordonanţei permite, practic, ca banii cash să poată fi cheltuiţi pentru ţigări, pentru alcool, pentru păcănele şi pentru orice altceva. În plus, dacă tichetele de masă pot fi folosite exclusiv pe teritoriul României, adică în economia românească, sumele în bani vor putea fi folosite oriunde, fără niciun fel de trasabilitate”, arată analiza.

În plus, spun analiştii, nu va mai exista certitudinea că aceste sume sunt fiscalizate, banii putând fi folosiţi în orice domeniu, chiar şi acolo unde nu se plătesc taxe şi impozite.

„Spre deosebire de numerar, tichetele sunt, de asemenea, instrumente eficiente în lupta împotriva diferitelor forme de corupţie şi a utilizării frauduloase sau delincvente a mijloacelor de plată. Tichetele, spre deosebire de numerar, contribuie la reducerea economiei subterane şi creşterea veniturilor la bugetul de stat”.

În România, aproape 3 milioane de angajaţi beneficiază în prezent de tichetele de masă electronice, introduse din 1998. Un calcul estimativ arată, daca toate companiile ar acorda valoarea maximă, valoarea acestui program ar depăşi, per ansamblu, 25 de miliarde de lei anual, luând în calcul o medie de 35 de lei/tichet/20 de zile pe lună.

„,Dacă numai 30% din această sumă va migra către alte servicii (păcănele, ţigări, alcool, alte servicii), ar însemna undeva la 7,5 miliarde de lei pe care industria alimentară îi va pierde, iar statul va contabiliza încasări mai mici din taxe şi impozite”, arată analiza.

Potrivit celui mai recent studiu OECD, tichetele pe card acordă protecţie mai bună împotriva furtului, pierderii şi eliminarea fraudei datorita plăţilor securizate şi standardelor crescute în industrie, fiind instrumente pentru incluziunea socială şi dezvoltarea locală.

În plus, Art. 23 din Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European şi al Consiliului prevede că alimentele şi/sau asistenţa materială de bază pot fi furnizate celor mai defavorizate persoane fie direct, fie indirect, cum ar fi prin intermediul tichetelor sau al cardurilor, în format electronic sau în alt format, cu condiţia ca astfel de tichete, carduri sau alte instrumente să poată fi folosite numai pentru achiziţionarea alimentelor şi/sau a asistenţei materiale de bază.

Potrivit analizei, efectele măsurilor privind tichetele de masă se vor vedea pe scară largă în economie, mai ales în sectoarele care au dezvoltat o ofertă specială dedicată acestei modalităţi de plată, precum restaurantele şi bufetele din zona marilor centre de afaceri, firmele de food-delivery, fast-food-uri şi alte unităţi de alimentaţie.

Astfel, afacerile companiilor din zona serviciilor de servire a mesei (COD CAEN 5610) ar putea înregistra o scădere de peste 6 miliarde de lei în 2024, în condiţiile în care, potrivit unui studiu APET, între 10% şi 30% din afacerile acestora sunt focusate pe tichetele de masă.

Există însă firme pentru care tichetele de masă electronice reprezintă şi 60-70% din afaceri.

„Dacă nu va mai exista obligativitatea folosirii banilor în scopul achiziţiei de alimente, mare parte din aceste sume oferite cash vor fi folosite în alte scopuri. La 35 lei/tichet, înmulţit cu 22 de zile lucrătoare, pentru mulţi beneficiari va exista această tentaţie, iar efectele le vom vedea în declinul industriei serviciilor dedicate zonei de food’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames, citat de Ziarul Financiar.

Companiile din acest sector au înregistrat, în 2022, o cifră de afaceri de 19,8 miliarde de lei faţă de 3,4 miliarde lei în urmă cu 10 ani.

În 2023, estimările Frames indică faptul că această industrie va trece de borna de 20 de miliarde de lei, marcând un rezultat istoric, pe fondul extinderii numărului de companii, a unităţilor de deservire şi a ofertelor de servicii.

„Sunt peste 15.000 de firme cu peste 95.000 de angajaţi care şi-au focusat mare parte din busines în jurul acestei facilităţi – tichetele de masă. Dacă firmele vor renunţa la ele, pe fondul taxării, sau beneficiarii vor putea să folosească banii în alte scopuri, multe dintre aceste afaceri ar putea intra în faliment”.

Numărul firmelor din acest sector a crescut de la 6.602 în 2012 la 15.662 în 2022. Numărul angajaţilor s-a dublat în acest interval, de la 45.575 la 95.470, iar profitul net a avansat de la 116,7 milioane lei (2012) la 3,14 mld. lei în 2022.

În industria alimentară locală activează peste 11.000 de companii, cu mai mult de 175.000 de angajaţi.

„Tichetele operează într-un circuit complet fiscalizat, ceea ce garantează colectarea de taxe şi impozite la bugetul de stat şi, în egală măsură, nu este încurajată economia subterană. Spre deosebire de sumele acordate în bani, tichetele de masă nu pot fi economisite sau folosite în afara teritoriului naţional, valoarea lor fiind injectată direct şi integral în economia locală, ceea ce generează consum, activitate economică, locuri de muncă şi deci venituri bugetare suplimentare”, arată analiza.

(sursa: Mediafax)

×
Subiecte în articol: tichete de masa