Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Pentru a descoperi ceva nou în ştiinţa căreia i te-ai dedicat trebuie să-ţi asumi riscul de a gândi şi altfel, adică să alegi şi alte cărări decât cele pe care au mers iluştrii tăi înaintaşi", spune profesor universitar Ion Ghinoiu. Astăzi, apreciatul etnolog îşi sărbătoreşte ziua de naştere. Îi urăm "La mulţi ani!".
"Fără temeritate şi cu trimiteri repetate «la marele savant» sau la «marele profesor», rişti să redescoperi ceea ce au descoperit aceştia înaintea ta. Teama de a nu ajunge la sfârşitul carierei în locul unde au lăsat lucrurile mentorii mei m-a îndemnat să rătăcesc, adică să străbat şi cărările mai puţin bătătorite ale culturii populare. Procedând astfel, aveam să găsesc rezolvări la probleme complicate precum: găsirea semnificaţiilor sărbătorilor şi obiceiurilor calendarului popular prin raportarea acestora la ritmurile cosmice şi la bioritmurile de reproducere ale plantelor şi animalelor; reconstituirea panteonului carpato-dunărenilor, care este diferit de cel greco-roman, indus abuziv în conştiinţa românilor pe cale livrescă; definirea cărţii româneşti a morţilor care, spre deosebire de cea egipteană, scrisă pe papirus şi dispărută cu peste două milenii în urmă, este cântată şi astăzi la unele înmormântări din sud-vestul României; participarea la elaborarea şi publicarea Atlasului Etnografic al României ş.a.
Dintre toate aceste contribuţii, Atlasul etnografic va avea, prin cele aproximativ 800 de hărţi însoţite de mai multe mii de imagini, un rol hotărâtor în eforturile de vindecare a aşa-numitului sindrom al antichităţii greco-romane, conform căruia tot ce e valoros în cultura şi civilizaţia românilor vine în exclusivitate din Grecia şi Roma antică, în paralel cu excluderea, înstrăinarea şi uitarea, uneori voită, a valorilor strămoşilor autohtoni geto-daci.
URMAŞII ROMEI?!
Răspunsurile la cele 1.200 de întrebări ale chestionarului atlasului etnografic, consemnate de la 18.000 de subiecţi din 536 de sate, cuprind argumente inedite în sprijinul opiniei că sloganul cronicarului «De la Râm ne tragem» şi cel al reprezentanţilor Şcolii ardelene «Noi suntem urmaşii Romei» nu au susţinere deplină în cultura populară. Carpato-dunărenii, renunţând în condiţiile istorice cunoscute la numele lor antice de daci şi Dacia pentru a se reboteza români şi România, aveau să se împovăreze cu un nedrept complex identitar (limbă, geneză etnică, cultură, teritoriu).
Din fericire se cunoaşte că arealul cu cele mai dense şi străvechi culturi atestate arheologic pe Terra sunt cuprinse în triunghiul desenat pe planiglob de Dunărea europeană locuită în antichitate de geto-daci, Nilul african, Eufratul şi Tigrul asiatic. Aceste bazine hidrografice, bogate în apă potabilă şi resurse alimentare, au fost printre primele leagăne de civilizaţie ale Terrei. De aici rezultă şi raţionamentul simplu: aşa cum evreii, indienii, egiptenii sunt moştenitorii de drept ai culturilor popoarelor vechi care au locuit Palestina, Egiptul, India, românii sunt, prin strămoşii lor antici geto-dacii, moştenitorii culturilor preistorice ale carpato-dunărenilor."
