Este ziua 102 a anului
Au mai ramas 263 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
" Mesterul cel bun
umbla ca banul
din mana-n mana"
- adica este cautat
de toti.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
ZODIA
|
Berbec (21 martie - 20 aprilie)
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul Mucenic Sava de la Buzau este cel mai vechi sfant mucenic cunoscut si martirizat pe teritoriul tarii noastre. A fost crescut de mic in dragoste de Dumnezeu, in post si rugaciune. La tinerete a ajuns cantaret la biserica preotului Sansala, parintele sau duhovnicesc. S-a calugarit mai apoi in comunitatea monahala din Muntii Buzaului. Impreuna cu preotul Sansala lucrau ca misionari, pentru convertirea populatiei locale. Pentru ca a refuzat sa se lepede de credinta in Hristos, in 372, din ordinul regelui gotilor, Athanaric, a fost torturat si apoi inecat in apa Buzaului.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In RomaniaIn lume |
NASCUTI LA 12 aprilie
|
|
CALENDAR DE POST
|
Saptamana 10-16 aprilie |
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Ciuma, personificarea unei naprasnice boli a omenirii, era considerata de romani sora sau prietena cu moartea. Din antichitate pana in secolul al XIX-lea, aceasta a secerat milioane de oameni. Sfantul crestin invocat sa lupte impotriva ciumei era Haralambie. In iconografia crestina acesta tine ciuma in lant si o calca in picioare. Ca infatisare, aceasta era o femeie urata care sarea in spatele oamenilor, batea la fereastra, intra nepoftita in casele oamenilor etc. Se ferea si ii era teama numai de caini. Celor care ii ungeau cu unt ranile de pe picioare, le oferea viata indelungata. Are infatisare hidoasa: cap de om, coarne de bou si coada de sarpe in varful careia se gaseste un ghimpe cu care inteapa oamenii. Se scapa de ea prin diferite procedee: ospete sub cerul liber la care ciuma era invitata de onoare, jertfe de pasari si animale domestice, inhumarea in pozitie verticala a unui mort de ciuma. Obiceiul cel mai cunoscut a fost confectionarea unei camasi numita ia ciumei sau camasa de izbanda. Intr-o singura noapte un numar de noua femei alese dupa anumite criterii (cu numele Maria, vaduve etc.) teseau si coseau camasa ciumei pentru a fi agatata, inainte de ivirea zorilor, intr-un copac de pe hotar sau pentru a imbraca o papusa confectionata din paie si pusa in calea ciumei. In unele sate, prin gura acestei camasi treceau toti membrii obstii (intrau pe la guler si ieseau pe la poale, simbolizand moartea si renasterea). Ce-i atinsi de ciuma erau descantati, iar cei scapati de moarte, cioclii, inmormantau victimele. (Profesor Ion Ghinoiu)
|