România este ticsită cu consumatori vulnerabili. Iar statul şmecher, împărţind pomeni şi ajutoare sociale în dreapta şi în stânga, sub pretextul că ar fi un “stat social”, transformă marea masă de vulnerabili în cohorte de alegători cuminţi. Din păcate, chestiunea consumatorului de energie vulnerabil nu este tratată cu seriozitate şi în strânsă legătură cu nivelul de sărăcie energetică. În România, peste 11% dintre cetăţeni sunt consideraţi consumatori vulnerabili, potrivit unor date ale ACER, în timp ce în Ungaria şi Polonia aceştia reprezintă doar 0,8%, respectiv 0,7% din populaţie.
În România, în categoria consumatorilor vulnerabili de energie electrică intră clienţii casnici cu un venit mediu lunar net mai mic sau egal cu salariul minim pe economie, cei a căror viaţă sau sănătate este în pericol iminent în cazul deconectării, persoanele cu dizabilităţi sau cu boli grave, precum şi consumatorii în vârstă de peste 65 ani.
Modul în care definim consumatorul vulnerabil dă politicienilor posibilitatea de a veni cu te-miri-ce legi care - sub pretextul protecţiei cetăţenilor - introduc puternice distorsiuni în piaţă şi produc prejudicii atât consumatorilor, cât şi operatorilor energetici, dar şi bugetului public. O dovadă actuală este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018, care promitea protecţia consumatorilor vulnerabili, efect absent după 6 luni de aplicare a acesteia. OUG 114 nu remediază deficienţele sistemice de pe piaţa românească a gazelor naturale, dar continuă să agraveze obstacolele care împiedică o dezvoltare eficientă şi echilibrată a sectorului. Cum se pot îndrepta lucrurile? O dată, prin creşterea lichidităţii pe piaţa angro şi dezvoltarea unui indice fiabil de preţuri prin adaptarea obligaţiilor pieţei centralizate (pentru produse pe termen mediu/lung), prin stabilirea obligaţiilor de formare pe piaţa spot, prin modificarea normelor de echilibrare pentru creşterea lichidităţii pieţei angro şi prin asigurarea că platformele de tranzacţionare propun servicii de compensare. Apoi, e nevoie de creşterea concurenţei în segmentul casnic cu amănuntul, prin revizuirea metodologiei de calcul a tarifelor reglementate pentru clienţi casnici prin asocierea costului achiziţiei gazelor naturale direct cu preţul angro în România. La fel de importantă este creşterea protecţiei consumatorilor vulnerabili prin schimbarea definiţiei actuale, prin introducerea unui mecanism social temporar şi prin crearea unei scheme sustenabile pentru protecţia acestuia. România are nevoie de fapt de implementarea unui program cuprinzător de combatere a sărăciei energetice, care să combine măsuri financiare, nefinanciare şi de eficienţă energetică, în scopul protejării consumatorilor vulnerabili de energie din România.