Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vechea zicala "spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti" are o multime de aplicatii particulare. In comert, ea ar putea avea urmatoarea formulare: Spune-mi ce vinzi ca sa-ti spun cine esti. In comertul cu obiecte de arta, in zicerea de baza incap si variatii paradoxale ori cu aparente de paradox, cum ar fi: Spune-mi ce vinzi ca sa-ti spun cu cine te insotesti.
Pe fond, comertul de arta tine toate legile generale ale negustoriei, dar aura sacralizanta a marfii il face, daca nu misterios, oricum dedicat si elitist. In zonele sale superioare, asa si este, dar de un secol incoace el a devenit o indeletnicire mai mult decat democratica, iar in destule cazuri, populara. In zecile de mii de targuri europene duminicale, stradale, comunale, de tipul "goleste podul", "deschide garajul", "piata de pureci" si talcioc, toata lumea vinde si toata lumea cumpara, iar pretul ofertei e stabilit ori, mai bine zis, constituit de negustor si de cumparator deopotriva.
In conditia sa publica insa, adevaratul comert de arta e numai acela din galerii, licitatii si magazine de antichitati. De multe ori se intampla ca oamenii sa nu realizeze ceea ce tocmai traiesc. Targurile noastre duminicale "de la Sosea", cele periodice din Parcul Obor si din mai multe orase din tara, indiferent de cantitatea si calitatea ofertei si a cumparatorilor, sunt un rezultat al democratizarii negotului cu lucruri de valoare. Mai mult, aici incepe noul proces de valorizare a inventarului domestic si de mostenire, adeseori ignorat ca patrimoniu spiritual de proprietari si de urmasi. Considerand diversificarea fabuloasa a formelor de comert cu lucruri de colectie, de interes spiritual si artistice, trebuie sa acceptam si ideea ca am devenit parte dintr-un fenomen mondial. Nu ne dam seama de acest fapt, dar suntem nu numai partasi, ci si mari beneficiari ai fenomenului. Conlucram, prin modesta noastra activitate de targ, de talcioc, de consignatie si de piata locala a "anticurilor", la luminarea unor parti intinse din istorie, pana nu demult neglijate ori de-a dreptul refuzate de istorici. In Statele Unite ale Americii, acest comert popular cu vaste trimiteri in veacurile de ocupare a teritoriului de imigranti e politica de stat. Tot politica de stat e si in tarile din vestul Europei. Ratiunea sa e simpla si pe intelesul tuturor: istoria societatii intereseaza mai mult decat aceea a razboaielor si a palatelor. In toate formele sale, de la cele mai emancipate – galerii, case de licitati si piete de traditie – la cele mai accesibile, altfel spus de la marele comert cu opere de arta la acela cu suveniruri "din vechime", comertul liber conteaza ca o cucerire moderna. Oricat de celebru e un muzeu, el are si intrari de serviciu, nu numai de gala. Nici in istorie lucrurile nu stau altfel.
Citește pe Antena3.ro
