Dragă şcoală,

Acum că a venit momentul ca şi copilul meu să înceapă şcoala, aş vrea să te rog ceva. Aş vrea să te rog să îi fie bine. Aş vrea să te rog să îi placă să meargă la şcoală. Aş vrea să o înveţi ce îi trebuie în viaţă, nu integrale dublu definite. Aş vrea să îşi dorească să vină la ore, nu să vină seara terminată de oboseală şi stresată că are lecţii de făcut. Aş vrea să îi placă să citească, nu să o facă precum o obligaţie. Aş vrea să o înveţi despre lume şi despre oameni şi despre ce e important în viaţă.

Citeşte şi Cât îi costă pe părinţi rechizitele copiilor - estimare

Mi-e frică, recunosc, de ce va face sistemul din copilul meu. Nu sunt pregătită pentru asta. Cei mai mulţi părinţi din jurul meu sunt la fel de stresaţi ca şi mine, ceea ce e departe de a fi în regulă. Nu e ca şi cum ne trimitem copiii la război, deşi, din păcate, sentimentul e mai aproape de asta. Aud deja că se desfiinţează clasa pregătitoare, deci copilul meu e ultima generaţie.

Citeşte Ministrul Educaţiei: Mai puţine discipline pentru elevi

Habar n-am ce urmează, ce examene, ce fel de cilcuri şcolare, cum se face admiterea la liceu, când se fac evaluările naţionale, care e programa, ce e obligatoriu, ce nu. Nimic nu e cert, nu ştii la ce să te aştepţi, poate ceea ce învaţă acum nu va mai conta peste 5 ani, poate vor avea note din nou şi se va renunţa la calificative, poate se va da treaptă, poate nu se va da treaptă, poate va fi admitere la facultate, poate nu va fi admitere la facultate. Nu ştiu, dragă şcoală, ce să îi spun copilului meu despre tine. O să îi spun lucruri bune. Sper să nu mă dezamăgeşti