x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Gaşca nebună vrăjise şi ea un fiu de-ai lui Ceauşescu

Gaşca nebună vrăjise şi ea un fiu de-ai lui Ceauşescu

de Florin Condurateanu    |    03 Iun 2020   •   07:30
Gaşca nebună vrăjise şi ea un fiu de-ai lui Ceauşescu
Cu buget mic - la un moment dat patronul îi „plătea” pe fotbalişti cu paltoane -, cu un stadion modest, pierdut printre căminele din Regie, echipa Sportul Studenţesc a avut mereu farmec, a atras simpatie, fiind alintată „gaşca nebună”. Dar pe acolo au trecut jucători de cotă ridicată. Să nu uităm că la Sportul Studenţesc a jucat Gică Hagi, de aici l-au ochit Steaua, Craiova. Când a venit, la 16 ani, de la Constanţa, cu mintea plină de visuri, când cei mai vechi nu i-au dat vreo importanţă, Gică a şoptit: „O să vă arăt eu cât de bun sunt”! Acolo, în Regie, au jucat personaje importante din lumea fotbalului nostru. Atacant era nimeni altul decât Mircea Sandu, viitorul şef la federaţiei, uns cu toate alifiile, de unde şi porecla „Naşul”. La Sportul a făcut pereche în defensivă cu Cazan greul fotbalului Gino Iorgulescu, actual şef al Ligii Profesioniste. Sportul Studenţesc a făcut o ispravă remarcabilă întorcând scorul defavorabil şi eliminând Feyenoord-ul. Alături de driblangiul Chihaia, în linia de mijloc din Regie a atras atenţia tuturor un mare talent, Aurică Rădulescu, omorât de trenul din care sărise după punerea în mişcare. Fotbaliştii Sportului se luau la „trântă” cu Steaua, cu Dinamo, cu Rapid, alergau ca iepurii, jocul lor era plăcut ochiului şi lumea îi aplauda în vestitele derby-uri de pe Stadionul „23 August”. Unele vedete chiar deveniseră suporteri ai studenţilor, un mare admirator era îndrăgitul Alexandru Arşinel. Sportul Studenţesc intrase în simpatia lui Nicuşor Ceauşescu, care le punea o vorbă bună, reuşea să transfere ceva talente, dar când în temă se auzeau vocile autoritare ale lui Nicolae, Valentin, Ilie Ceauşescu, Sportul Studenţesc nu putea rezista în prim-planul pilelor. După revoluţie, patron a devenit Vasile Şiman, un om de afaceri care şi-a ţintit propriul interes. A obţinut bani nesperaţi din unele transferuri, de exemplu i-a păcălit pe cei de la Dinamo cu un mijlocaş, Ionuţ Şerban, de care dinamoviştii nu pot scăpa de ani lungi, căci în contract e o clauză că trebuie să plătească despăgubiri de un milion de euro. Patronul Şiman a ajuns să se îmbrâncească cu unii jucători, cu Dacian Varga şi le-a plătit salariile uneori în obiecte, paltoane, costume, iar fotbaliştii au oftat degeaba. Echipa boemă, spectaculoasă, tinerească Sportul Studenţesc a dispărut.
 

×