Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
30 mai 1989, ora 06:00
Tovarăşei Olimpia Solomonescu, adjunct al ministrului,
Actuala criză politică prelungită din China a făcut ca programul relaţiilor politice şi economice externe, minuţios pregătit la începutul anului în curs şi aprobat de conducerea Chinei, să sufere perturbări notabile la diferite niveluri de execuţie, inclusiv la nivelul cel mai înalt. Conducători şi membri ai unor instituţii guvernamentale, academice, educaţionale şi de cercetări, cu care suntem în contact (ex. Zhang Delin şi Zhang Qing, directori adjuncţi din MAE, Wang Yiping, director al Institutului de cercetări juridice etc.), ca şi reprezentanţi bine informaţi ai cercului diplomatic (miniştri consilieri: japonezi, fancezi, canadieni, bulgari, mexicani) au făcut comentarii care, coroborate cu propriile observaţii, conduc la următorul tablou al situaţiei semnalate:
1. Guvernele statelor străine au luat notă de lipsa de hotărâre şi ezitările manifestate de autorităţile chineze în primele săptămâni de la declanşarea crizei, de informaţiile referitoare la existenţa unor diviziuni în rândul conducerii de partid, guvernamentale şi a Armatei, şi de analogiile care se fac între efectele actualei crize şi efectele destabilizatoare ale unor mişcări şi tulburări similare petrecute anterior în China. Toţi aceşti factori au diminuat credibilitatea Guvernului chinez în percepţia guvernelor străine, mai ales în ce priveşte valabilitatea şi viabilitatea înţelegerilor şi aranjamentelor pe care acestea le-au realizat sau urmau să le realizeze cu actuala echipă guvernamentală a Chinei.
2. Într-un efort de corectare a acestei percepţii, autorităţile chineze au acţionat pentru a demonstra, direct sau indirect, faptul că Guvernul Central este stăpân pe situaţie, capabil să controleze actuala criză şi să onoreze înţelegerile realizate cu guverne şi parteneri economico-financiari străini.
Această interpretare a fost dată, de pildă, declaraţiilor făcute de premierul Li Peng la 25 mai a.c., cu ocazia primirii a trei noi ambasadori străini, în care, în afara asigurărilor de stabilitate şi control, oficialitatea chineză a mai introdus ferm ideea necesităţii neamestecului în treburile interne ale Chinei - aluzie evidentă la Camera Reprezentanţilor a SUA şi ţările membre ale Parlamentului European, foarte active în această perioadă pe tema crizei din China. Premierul Li Peng a prevenit că amestecul în orice forme va avea drept consecinţă o înrăutăţire nedorită a relaţiilor ţărilor respective cu RP Chineză.
Un alt exemplu de acţiune cu adresă similară l-a constituit articolul publicat la 26 mai a.c. în ziarul China Daily şi preluat in extenso de agenţia "Xinhua", intitulat semnificativ "legăturile economice dintre China şi SUA urmează să înregistreze o nouă dezvoltare".
3. Datorită crizei, importante activităţi de contacte la nivelul cel mai înalt nu au mai putut avea loc. Incertitudinile privind durata crizei au făcut ca activităţile respective să nu fie reprogramate, ci pur şi simplu întrerupte, anulate sau amânate sine die. Astfel, preşedintele Yang Shankun şi-a contramandat turneul în patru ţări importante din America Latină (Argentina, Brazilia, Mexic şi Uruguay), preşedintele Parlamentului, Wan Li, a fost nevoit să-şi scurteze vizita în America de Nord (SUA), iar vizita Reginei Olandei, proiectată pentru sfârşitul lunii mai, a trebuit să fie anulată. Şi în domeniul economic au fost înregistrate efecte negative ale crizei politice, astfel:
A. Principalele guverne şi investitori străini (Japonia, SUA, CEE etc.) au suspendat fluxurile de capital, până la clarificarea situaţiei;
B. În domeniul turistic, numeroase agenţii străine au anulat contracte deja încheiate sau au suspendat negocieri în curs, cu perspectiva reducerii considerabile a volumului încasărilor pe anul 1989;
C. Au fost anulate deplasările în şi din China ale unor delegaţii economice, comerciale şi financiare. În cazul celor deja aflate în această ţară, eficacitatea a fost redusă, din cauza nivelului scăzut la care au fost purtate discuţiile şi incertitudinii acestora.
Vom continua să observăm evoluţia situaţiei descrise mai sus şi vom semnala aspectele ce ar putea prezenta interes pentru centrala MAE.
Angelo Miculescu
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 83-84
Citește pe Antena3.ro
