x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

7 ani de la dispariţia Andreei Simon. Nimeni n-a mai văzut-o pe fetiţa de 9 ani. Cel invinuit că a ucis-o e poliţist şi e in libertate

3
Autor: Adriana Oprea-Popescu 16 Dec 2012 - 00:38
7 ani de la dispariţia Andreei Simon. Nimeni n-a mai văzut-o pe fetiţa de 9 ani. Cel invinuit că a ucis-o e poliţist şi e in libertate
Vezi galeria foto


Simon Andreea era o fetiţă de 9 ani care abia învăţa tabla înmulţirii. Într-un oracol necompletat, scrisese caligrafic: „iubirea pentru mine este un băiat care se numeşte Lori”. Pe atunci, Lori, un coleg de şcoală şi de joacă, avea 11 ani. Andreea aflase de iubire din telenovele. Mama o certa că se uită la ele. Şi-i ţinea predici, pe un ton ridicat, când o prindea că-şi aruncă hainele murdare înapoi, în şifonier. Era o fetiţă veselă, sociabilă şi bună la învăţătură. Îi plăcea să citească şi să deseneze felicitări cu prinţese. Îşi făcea temele la şcoală, în pauze, ca acasă să fie liberă. Îşi ajuta mama şi avea grijă de surioara ei mai mică. Când a plecat de acasă, în seara aceea geroasă de decembrie, Andreea şi-a lăsat pe-un colţ de masă batonul de ciocolată abia început. Se întorcea înapoi, să-l termine. Se întorcea la mama pe care o pupa de fiecare dată când pleca sau venea de la şcoală, la tatăl ei vitreg, care-o alinta „răţuşca”, la surioara ei, care nici nu împlinise doi ani. Se întorcea la examenul pentru centura de karate, de a doua zi, la tabla înmulţirii, la pomul de Crăciun şi la vacanţa de iarnă, de la bunicii din Palanca. Nu s-a mai întors niciodată. Pe ultimul ei drum, de la magazin spre casă, i-a spus „săru’mâna” celui învinuit astăzi că a ucis-o. Şi-a cărat singură sacoşa cu patru litri de apă minerală şi-a mers, cu capul descoperit şi cu mâna îngheţată pe baiere, grăbită, să nu întârzie acasă. A mers crezând, curată, naivă, având încredere. În ultima ei vară primise prima împărtăşanie.

Dispariţia

Era o seară de joi, 15 decembrie 2005. Ioana, mama Andreei Simon, pusese la fiert nişte cartofi, să facă piure. Ar fi avut nevoie de o cutie cu smântână. A vrut să plece să cumpere, de la magazinul de peste drum, însă Andreea s-a oferit să meargă ea. Era descurcăreaţă şi nu se temea seara pe stradă. Făcea karate de un an şi jumătate, taekwondo, şi de trei ori pe săptămână venea singură, pe întuneric, de la antrenamente. Vineri, a doua zi, ar fi avut examen pentru centura albă cu bandă galbenă.

Citeste si Şase ani de la dispariţia Andreei Simon. Cum s-a pierdut un copil într-o poveste complicată în care apar, până acum, trei poliţişti

Însă in seara aceea Andreea voia să meargă la magazin şi pentru ca să se mai uite la raftul cu bibelouri. Venea Crăciunul şi căuta un cadou pentru părinţi. Aşa că a insistat să se ducă. A lăsat batonul de ciocolată, şi-a scos elasticul din păr, şi-a pus nişte bocanci şi geaca fără glugă pe ea şi a plecat aşa, în pantaloni de trening, cu capul descoperit şi fără mănuşi. Afară era ger, – 15 grade, dar magazinul era aproape, şi-ntr-un sfert de oră ar fi fost înapoi. Era 18:55 când a ieşit din casă. La ora 19:01, camerele de supraveghere din interiorul „Napsugar” o surprind intrând în magazin. Merge printre rafturi şi pune în coş exact ce-i ceruse mama să ia: patru sticle de apă minerală, o duzină de chibrituri, o cutie cu smântână şi un caiet. Pe bonul de casă e trecută ora 19:05. Andreea primeşte restul de la un milion de lei şi iese afară, unde se întâlneşte cu doi colegi de şcoală, fraţi. Stă cu ei câteva minute, apoi se grăbeşte înspre casă. Pe drum, dispare. În jurul orei 19:15, văzând că nu mai vine, mama pleacă după ea spre magazin. Vânzătoarea îi confirmă că a fost acolo. Ioana crede că fetiţa a venit spre acasă pe un alt drum şi se întoarce, sperând ca ea să fi ajuns între timp. N-o găseşte acasă, aşa că vine din nou la magazin La orele 20:00, soţul Ioanei sesizează dispariţia Andreei la Poliţia din Miercurea Ciuc. Încep, imediat, căutările.

 „Ancheta

In primele zile, cele esenţiale pentru elucidarea unei dispariţii in imprejurări suspecte, poliţiştii au mers pe varianta plecării voluntare: Andreea fugise in lume cu sticlele de apă minerală. Abia pe 3 ianuarie 2006 a fost incepută urmărirea penală „in rem” pentru lipsire de libertate in mod ilegal. Trecuseră 19 zile, timp in care criminalul a avut vreme să şteargă urmele. Dosarul e preluat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, Dan Petru. Abia pe 21 ianuarie 2006, cand mama Andreei le-a mărturisit anchetatorilor că Burcuţă Tiberiu (unul dintre prietenii pe care ea ii sunase, ingrijorată, in acea noapte) i-a fost mai mult decât amic, acesta a intrat in cercul suspecţilor. Subcomisar de poliţie in IPJ Harghita, Burcuţă a avut parte, ca suspect, de un tratament preferenţial din partea colegilor lui. Pe 26 ianuarie 2006, la o lună şi jumătate de la dispariţia Andreei, s-a efectuat o percheziţie la domiciliul lui. Un fel de evaluare imobiliară care a durat 55 de minute. Percheziţia e finalizată cu un proces verbal ce conţine descrierea locuinţei şi, din loc în loc, consemnarea „nu s-au găsit obiecte sau alte elemente care să aibă legătură cu cauza”.

Citeste si: Confruntarea dintre poliţist şi mama fetiţei dispărute

Pe 21 februarie 2006, Burcuţă pică poligraful. Nimeni insă nu suflă o vorbă despre asta. Dimpotrivă, in aceeaşi perioadă, unul dintre adjuncţii şefului IPJ Harghita declara Jurnalului Naţional că „există încă pista ca fetiţa să fi plecat de acasă în urma unor neînţelegeri cu familia”. Trei ani şi jumătate ancheta a bătut pasul pe loc. În iunie 2009, dosarul a fost preluat de Parchetul General. În ianuarie 2010, s-a făcut un pas înainte: procurorul Marius Foitoş l-a pus sub învinuire pe Burcuţă pentru lipsire de libertate şi omor calificat.

Intalnirea

Tiberiu Burcuţă este ultimul care a văzut-o pe Andreea în viaţă în seara dispariţiei. Cel invinuit că a ucis-o pe Andreea recunoaşte că a intrat, in acea seară, în blocul unde se află magazinul Napsugar, ca să verifice orarul de la atelierul de reparaţii încălţăminte aflat la parter. N-avea asupra lui nicio pereche de incălţări pe care să le dea la flecuit. In februarie 2006 omite să declare că s-a intalnit in acea seară cu fetiţa dispărută, in iulie confirmă că a văzut ieşind din magazinul Napsugar o fată cu păr castaniu până la umăr, care avea o sacoşă din cârpă şi era îmbrăcată în haine de culoare închisă. Era probabil Simon Andreea, admite el, precizand că fotografia de pe afişul dispariţiei nu semăna cu ea. Dar el ştia cine-i Simon Andreea, fusese prieten cu mama fetiţei şi o văzuse de cateva ori, in trecut.

Citeste si: Poliţistul învinuit de omor şi fetiţa, pe ultimul ei drum spre casă

Din 2006 şi pană azi, Burcuţă şi-a tot schimbat declaraţiile. Variază exact povestea drumului pe care a mers cu fetiţa. Spune că in dreptul unor garaje ar fi auzit o portieră de maşină trantindu-se, apoi se intoarce şi-şi aminteşte că nici n-a mers pana acolo cu fata, doar au trecut strada impreună, apoi revine şi mai adaugă o porţiune de drum... Într-una din declaraţii, Burcuţă avea să facă o dezvăluire interesantă. E varianta in care el se intalneşte cu fetiţa pe scuarul din mijlocul bulevardului. Andreea era aplecată asupra sacoşei, şi lui i s-a părut că ar fi supărată, tristă, că avea o faţă plângăcioasă, probabil şi din cauza ninsorii, iar cand fetiţa s-a uitat la el, de jos, i-a remarcat ochii „mari, albi”.

În decembrie 2008, din pragul uşii, Burcuţă le-a confirmat reporterilor Jurnalului Naţional că s-a întâlnit cu Andreea în seara dispariţiei. „Şi-aţi mers cu ea o parte din drumul spre casă?”. „Nu, nu. N-am mers nicio parte din drum cu ea. Ne-am întâlnit la magazin, eu intram, ea ieşea, şi i-am ţinut uşa. Apoi m-am dus la cizmărie, să văd dacă mai e deschis. Era cineva înăuntru, dar uşa era încuiată, iar persoana respectivă mi-a făcut semn că a închis”. „Şi, de-acolo, aţi mai văzut-o pe Andreea?”. „N-am ce să vă mai spun”, a repetat el de câteva ori, apoi a intrat în casă, trantind uşa.

Citeste si: "Mama se autosugestionează că fetiţa este în viaţă”

„Mă consider nevinovat”, declara cel invinuit de omor, in ianuarie 2010, Jurnalului Naţional. „Implicarea mea în acest caz este o eroare, am deplină încredere în activitatea organelor de justiţie şi am convingerea că voi dovedi că sunt nevinovat”. Până acum n-a dovedit nimic. N-a solicitat nici o probă în apărarea lui şi n-a mai făcut nici un fel de declaraţii care să-i sprijine inocenţa. Iar toate datele existente în dosar îl incriminează: declaraţiile lui contradictorii, existenţa unui mobil al crimei, lipsa unui alibi în noaptea de 15/16 decembrie 2005. Şi faptul că a picat de 4 (patru) ori pană acum testul poligraf.

Oameni diferiţi, intr-o ţară specială

Pentru mulţi dintre cei care au anchetat cazul ei, Andreea Simon n-a fost decât un nume pe o copertă de dosar. Pentru câţiva dintre jurnaliştii care şi-au mai amintit de ea, când şi când, a fost „fetiţa cu chibrituri” sau „Elodia de Harghita”.

Intr-o ţară normală, dispariţia unui copil n-ar fi trecută in uitare. Intr-o ţară normală, societatea ar reacţiona imediat dacă ar afla că există indicii că acel copil a fost ucis, iar criminalul lui este in libertate. Pentru că fiecare om normal se gandeşte că victima ar fi putut să fie chiar copilul lui.

Intr-o ţară normală, precum Spania, 40.000 de oameni au ieşit pe străzile din Sevilla, cerand justiţiei să facă dreptate in cazul unei adolescente, dispărută şi ucisă. „Todos somos Marta”. Toţi suntem Marta. Intr-o ţară normală. Noi suntem doar declarativ. Solidaritate, implicare şi spirit civic in stadiul amorf şi vocal.

Intr-o ţară normală, subiectul „Simon Andreea” n-ar fi fost ingropat de breaking news-uri despre Oana Zăvoranu, Nicoleta Luciu sau Adriana Bahmuţeanu. Iar oamenii n-ar fi interesaţi să consume pseudo-ştiri despre pseudo-celebrităţi. Intr-o ţară normală, lucrurile cu adevărat importante se descoperă, se spun şi se arată, nu sunt fabricate, cu copy/paste şi google translate, de pe site-urile tabloidelor.

Intr-o ţară normală, precum Anglia, oamenii de afaceri, impresionaţi de drama familiei şi dornici să-şi creeze un plus de imagine, donează bani pentru a ajuta la rezolvarea cazului. La aproape patru milioane de euro se ridică recompensa oferită pentru orice informaţie ce ar duce la găsirea lui Madeleine McCann, o fetita de 4 ani dispărută in 2007 in Portugalia.

Intr-o ţară normală, descoperirea şi pedepsirea ucigaşului unui copil ar fi prioritatea zero a organelor de anchetă. Şi nimeni n-ar incerca să-l acopere sau să-l protejeze, de dragul imaginii instituţiei unde lucrează, orice meserie ar avea acest ucigaş.

Intr-o ţară normală, cazul acestei fetiţe de 9 ani ar avea toată susţinerea presei şi tot suportul societăţii civile. Dacă nici moartea violentă a unui copil nu ne mai revoltă, inseamnă că peste noi a trecut deja sfarşitul lumii...

Noi nu trăim intr-o ţară normală. Suntem oameni diferiţi, intr-o ţară specială, resemnaţi de-atata vreme in faţa anomaliilor, incat normalul ni se pare anormal. Ca o mutaţie genetică ce se transmite in educaţia copiilor noştri, schilodindu-le conştiinţele. Condamnandu-i.

Citeşte mai multe despre:   andreea simon,   burcuţă,   politist,   crima

 



Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii

Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii
Galerie Foto Contrar afirmațiilor ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, care a precizat că l-a sunat personal pe comisarul-șef Radu Gavriș, pentru a-l încunoștința despre tragedia de luni după-amiază de la Spitalul...

Drepturile omului, Colanul și tichia de mărgăritar pentru statul român

Drepturile omului, Colanul și tichia de mărgăritar pentru statul român
Galerie Foto Într-o țară în care drepturile omului sunt încălcate sistematic de instituțiile statului, iar  condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg împotriva statului român curg...

Dublu nepotism marca PNL la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Dublu nepotism marca PNL la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate
Galerie Foto Chiar în timp ce instituțiile din subordinea sa se pregăteau să evacueze Spitalul „Foișor”, din București, trimițând acasă, cu mașinile personale, bolnavii internați, pentru a transforma, noaptea, pe...

Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă

Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă
Profitând de starea de alertă, Vlad Voiculescu instaurează dictatura în sistemul de sănătate. USR-PLUS acuză PSD pentru oroarea de la Spitalul Foișor, pe motiv că directorul numit politic de partidul care acum...

Credite bancare uriașe, cu garanții de stat, luate de o firmă din Vaslui, pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Credite bancare uriașe, cu garanții de stat, luate de o firmă din Vaslui, pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
Știrea financiară a anului pandemic vine de la Vaslui, unde una dintre cele mai importante companii care activează în domeniul aprovizionării și distribuirii inputurilor pentru agricultură, adică pesticide,...

„Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare

„Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare
Doi oameni vaccinați dintr-o listă de 75. O primărie cu doar un angajat vaccinat. Caravana de vaccinare s-a întors, în Argeș cu multe dintre dozele de ser pe care le avea pregătite să imunizeze persoane...

Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție

Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție
Galerie Foto Pentru a doua oară de la preluarea mandatului, ministrul USR-ist al Justiției, Stelian Ion, analizează posibilitatea emiterii unei Ordonanțe de Urgență în domeniul justiției, în ciuda faptului că, pe data de 26...

Big Brother pentru „UEFA 2020”, în București: recunoașterea huliganului în două secunde

Big Brother pentru „UEFA 2020”, în București: recunoașterea huliganului în două secunde
Galerie Foto Ministerul Afacerilor Interne, prin direcția de resort, a atribuit, la finalul lunii trecute, o parte dintr-un contract aferent achiziției unui sistem mobil de gestionare în timp real a fluxurilor de participanți, la...

S-a înființat Guvernul Cîțu 3 și’un sfert, care vrea să aducă normalitatea în România, de Ziua Copilului

S-a înființat Guvernul Cîțu 3 și’un sfert, care vrea să aducă normalitatea în România, de Ziua Copilului
Florin Cîțu poate candida cu succes pentru Cartea Recordurilor, fiind primul premier care conduce nu unul, nu două, nu trei, ci chiar trei guverne și un sfert. Cabinetul pe care îl conduce oficial este format din tr...

Să trăiți, dom’ procuror! Mizele uriașe ale trecerii Poliției în subordinea Parchetelor

Să trăiți, dom’ procuror! Mizele uriașe ale trecerii Poliției în subordinea Parchetelor
Galerie Foto Scandalul iscat de intenția ministrului Justiției, Stelian Ion, de a muta, din pix, Poliția Judiciară de la Ministerul Afacerilor Interne în subordinea procuraturii este speculat politic de una dintre asociațiile...

Tupeu maxim! Ludovic Orban, proiect de lege pentru a scăpa HORECA de pagubele produse de… Guvernul Orban

Tupeu maxim! Ludovic Orban, proiect de lege pentru a scăpa HORECA de pagubele produse de… Guvernul Orban
Galerie Foto După ce, timp de șapte luni, ca prim-ministru și ca președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență, Ludovic Orban a ignorat solicitările venite dinspre industria “ospitalității” cu...

O lege de tot rahatul: primăriile, puse să treacă la naționalizarea bălegarului din bătăturile țăranilor

O lege de tot rahatul: primăriile, puse să treacă la naționalizarea bălegarului din bătăturile țăranilor
Galerie Foto Într-o țară în care la marginea orașelor se ard în neștire deșeuri fără ca autoritățile să-i găsească vreodată pe vinovați, trei deputați s-au hotărât să ia taurul de coarne și să termine cu...

Legea salarizării unitare 3.0 taie din banii românilor, sub pretextul discriminărilor

Legea salarizării unitare 3.0 taie din banii românilor, sub pretextul discriminărilor
Suntem deja într-o criză economică evidentă, dar bine mascată de cifre trucate și de declarații politice. Spre deosebire de situația din 2009, când Guvernul Boc și-a asumat tăierile salariale, în Guvernul...

Război total între PNL și USR-PLUS. Liberalii vor ca poliția să verifice cererile de vize de flotant

Război total între PNL și USR-PLUS. Liberalii vor ca poliția să verifice cererile de vize de flotant
Un grup numeros de deputați PNL a inițiat un proiect de lege care lovește direct în aliații de la USR-PLUS. Actul normativ vrea să condiționeze eliberarea vizelor de flotant de proba că persoana care solicită lo...

Luptându-se cu propriii subalterni, Clotilde Armand pune bețe în roate măsurilor de restricție luate de Guvern

Luptându-se cu propriii subalterni, Clotilde Armand pune bețe în roate măsurilor de restricție luate de Guvern
Primarul Sectorului 1 își amenință subalternii cu tăierea salariilor, dacă nu se prezintă fizic la serviciu. Clotilde Armand a decis, totodată, să prelungească cu două ore programul de lucru pentru ziua de...
Serviciul de email marketing furnizat de