Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege este inițiat de celebrul deputat Claudiu Năsui, de la USR, se numește „propunere legislativă pentru deconspirarea lucrătorilor Securității care ocupă demnități sau funcții publice prin completarea Ordonanței de Urgență nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității” și a fost înregistrat la Senat, pentru informare. Prima Cameră care va lua în discuție inițiativa este Camera Deputaților, proiectul vizând o lege organică.
Claudiu Năsui susține, în expunerea de motive, că „în perioada regimului comunist, statul a exercitat o putere arbitrară permanentă împotriva cetățenilor României, menținând în rândul populației o stare de frică și teroare”. „Drepturile și libertățile românilor au fost în mod sistematic încălcate, cu consecințe care s-au ramificat la nivelul întregii societăți românești, prin victimizarea și distrugerea a numeroase familii. Unul dintre principalele instrumente ale acestei politici de represiune și control a fost reprezentat de organele poliției politice și de securitate ale statului”, se arată în documentul citat.
Inițiatorul mai arată că, „la nivelul societății românești persistă ideea că foștii lucrători ai Securității, precum și copiii acestora controlează principalele instituții și demnități românești. Astfel cum a reținut CEDO în mod repetat, legăturile demnitarilor cu fosta Securitate sunt de maxim interes public, iar în acest sens românii sunt încă preocupați de aceste legături în ceea ce privește demnitarii și funcționarii care conduc principalele instituții publice din România”.
Informațiile pot fi cerute de ONG-uri și de partidele politice
Deputatul USR precizează că legea propune extinderea dreptului cetățenilor și al presei la informațiile privind legăturile cu fosta Securitate prin rude de gradul III ale persoanelor care dețin funcțiile de președinte al României, de deputat sau de senator în Parlamentul României, de membru în Parlamentul European, de membru al Guvernului, de Avocat al Poporului și de primar.
„Nu se introduc noi incompatibilități, decăderi, sancțiuni, răspunderi juridice sau discriminări de orice fel cu privire la oricare dintre aceste persoane, ci se acordă dreptul cetățenilor și al presei de a solicita CNSAS clarificarea statutului de lucrător al securității al părinților (rudelor de gradul III) acelor persoane care ocupă cele mai importante demnități publice în statul român”, mai notează Claudiu Năsui.
Parlamentarul progresist adaugă că, „totodată, se instituie un registru public al lucrătorilor Securității care să permită identificarea sau căutarea acestora, precum și transparentizarea legăturilor de rudenie ale acestora până la gradul III cu persoanele care ocupă funcțiile sau demnitățile de rang înalt în statul român”.
Registrul securiștilor, pentru identificarea neamurilor înalților demnitari
Concret, proiectul de lege, în forma redactată și transmisă dezbaterii Parlamentului, se dorește a fi reglementat un articol conform căruia „pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile nonguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau cu inexistența calității de lucrător al Securității a rudelor de până la gradul al III-lea ale persoanelor care ocupă demnitățile sau funcțiile de președinte al României, de deputat sau senator în Parlamentul României sau de membru în Parlamentul European, de membru al Guvernului Avocatul Poporului și de primar”.
De asemenea, propunerea legislativă în discuție mai conține un articol, potrivit căruia „CNSAS publică pe pagina proprie de internet un registru public al tuturor lucrătorilor Securității. Registrul public permite interogarea după nume și, dacă este cazul, după funcția sau demnitatea pe care o ocupă sau a ocupat-o, în cazul demnităților și funcțiilor de mai sus, dacă este cazul, legătura de rudenie până la gradul al III-lea cu aceste persoane.
Consiliul Legislativ: legătura de rudenie nu trebuie confundată cu legătura cu Securitatea
Atât Consiliul Economic și Social, cât și Consiliul Legislativ, chemate să avizeze acest proiect de lege, au emis opinii negative în legătură cu propunerile lui Claudiu Năsui. Consiliul Legislativ arată că „prin măsurile propuse, inițiativa legislativă prezintă riscul generării unei situații de asociere a culpei cu gradul de rudenie”. „Nicio persoană nu trebuie să răspundă pentru faptele altei persoane, iar dreptul la viață privată a unui membru din familie nu trebuie încălcat, dacă o persoană dorește să candideze pentru o funcție publică. Răspunderea este pentru faptele proprii și nu pentru faptele membrilor familiei și fiecare persoană trebuie să fie evaluată prin prisma propriilor acțiuni”, se arată în avizul Consiliului Economic și Social.
Consiliul Legislativ, în schimb, este mult mai categoric. „Soluția legislativă propusă poate genera o discriminare între cetățeni pe criteriul legăturii de rudenie cu persoanele care au avut calitatea de lucrător al Securității, stare de fapt care contravine principiului privind egalitatea în drepturi, prevăzut de Constituție. (…) Aceste măsuri propuse reprezintă o ingerință în dreptul la viață intimă, familială și privată. (…) Proiectul legislativ pornește de la prezumția potrivit căreia legătura de rudenie până la gradul III a unei persoane care deține o demnitate publică cu un fost lucrător al Securității reprezintă o legătură cu fosta Securitate, legătură prin intermediul căreia exercitarea respectivei demnități publice ar fi consolidată”, mai arată Consiliul Legislativ.
În avizul citat, se precizează că „se instituie o stigmatizare a cetățenilor români care ocupă funcții sau demnități pentru faptele din trecut ale rudelor de până la gradul al III-lea”. Mai mult, Consiliul Legislativ subliniază că „instituirea unui registru public al lucrătorilor Securității încalcă prevederile Parlamentului European și ale Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția datelor cu caracter personal”. Concluzia avizului este că „legea nu poate fi promovată”.
