Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorii speră să întoarcă soarta acestui proces, mizând pe o decizie a CJUE care, în interpretarea lor, ar da „undă verde” instanţelor româneşti să ignore două decizii ale CCR şi o decizie a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a instanţei supreme. Pronunţarea ar urma să aibă loc, aşadar, chiar de Sfântul Gabriel, ziua onomastică a Elenei Gabriela Udrea. ÎCCJ pare, însă, să nu aibă aceeaşi opinie cu DNA în chestiunea prescripţiei, deoarece a respins, în ultima perioadă, pe bandă rulantă recursurile în casaţie formulate de procurori.
Dosarul 2188/2023, prin care DNA a formulat, la data de 31 august 2023, recursul în casaţie împotriva sentinţei definitive din această vară prin care Elena Udrea şi Ioana Băsescu au scăpat de închisoare cu executare în dosarul fraudelor din campania electorală a lui Traian Băsescu din anul 2009 urmează să fie soluţionat pe data de 8 noiembrie 2023, când judecătorii au stabilit termenul pentru pronunţare.
DNA speră să întoarcă soarta acestui dosar, după o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care, în anumite interpretări invalidate, însă, până acum de Înalta Curte, ar permite judecătorilor din România să ignore deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale şi ale ÎCCJ în materia dezlegării chestiunilor de drept cu privire la prescripţia răspunderii penale. Acest recurs în casaţie ar trebui să desfiinţeze, cred cei de la DNA, decizia definitivă a instanţei supreme din luna iulie a anului curent prin care a fost constatată încetarea procesului penal pe motiv de prescripţie a răspunderii penale faţă de Ioana Băsescu şi Elena Udrea.
În apel, a fost încetat procesul penal, pe motiv că s-au prescris faptele
Astfel, în data de 11 iulie 2023, Secţia Penală a ÎCCJ a soluţionat definitiv apelul în dosarul 5230/2/2017, desfiinţând sentinţa penală nr. 45 din 2 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, după care a trecut la rejudecarea fondului. Făcând acest lucru, judecătorii au trebuit să ţină seama de deciziile CCR 297/2018 şi 358.2022, precum şi de Decizia 67 din 25 octombrie 2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost trasată linia interpretativă de aplicare a celor două decizii ale Curţii Constituţionale. Ca atare, a dispus încetarea procesului penal faţă de cinci din cei şase inculpaţi trimişi în judecată, pentru că faptele s-au prescris, în condiţiile în care faţă de al şaselea au menţinut soluţia de achitare.
A scăpat de acuzaţia penală Victor Tarhon, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la patru ani de închisoare cu suspendare. De asemnenea, a fost încetat procesul penal faţă de Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, acuzat de luare de mită şi condamnat, la fond, la 6 ani de închisoare cu executare. În aceeaşi situaţie s-a aflat şi Ioan Silviu Wagner, fostul director al SC Oil Terminal SA, trimis în judecată pentru delapidare şi condamnat, la fond, la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Pupila lui Băsescu a scăpat, în vară, de 8 ani cu executare, iar fata cea mare, de 5 ani
Elena Udrea a scăpat prin prescripţie de o condamnare de 8 ani de închisoare cu executare pentru două infracţiuni de instigare la luare de mită şi 5 infracţiuni de spălare de bani, în timp ce Ioana Băsescu, fiica cea mare a lui Traian Băsescu, a scăpat de o pedeapsă de 5 ani cu executare pentru două infracţiuni de spălare de bani.
ÎCCJ, prin sentinşa din 11 iulie, a constatat doar intervenţia prescripţiei răspunderii penale, nu şi că persoanele faţă de care a dispus încetarea procesului penal nu ar f săvârşit faptele pentru care au fost trimise în judecată. Dovadă în acest sens stă faptul că latura civilă a cauzei îşi produce efectele. Au fost menţinute confiscările de bani şi măsurile asigurătorii instituite de DNA în acest dosar.
Judecătorii resping la foc automat acţiunile procurorilor, făcute pe o interpretare a deciziei CJUE
DNA a anunţat, în 25 iulie 2023, că va ataca cu recursuri în casaţie toate sentinţele definitive pronunţate în sensul încetării proceselor penale ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie pe baza celor două decizii ale CCR şi a celei a ÎCCJ. Într-o interpretare proprie, procurorii au pretenţia că hotărârea CJUE din 24 iulie 2023 permite instanţelor să ignore aceste decizii.
Ei bine, ÎCCJ pare să fie de o cu totul altă părere. Cel puţin trei recursuri în casaţie formulate de DNA cu această temă au fost respinse numai pe data de 25 octombrie 2023. Printre judecătorii care au decis astfel se află şi vicepreşedintele instanţei supreme, Iulian Dragomir.
Un dosar îl priveşte pe Vasile Dima, ex-primar al comunei Răstoaca, trimis în judecată, în 2018, pentru fapte de corupție presupus a fi fost săvârşite în perioada 2009 – 2015, iar Curtea de Apel Galaţi a dispus încetarea procesului penal la 25 aprilie. Apoi, al doilea dosar îl vizează pe Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina, trimis în judecată pentru trafic de influenţă săvârşit în 2009, iar Curtea de Apel Craiova a dispus încetarea procesului penal la 15 martie 2023. De asemenea, a fost respins recursul în casaţie al DNA şi cu privire la Corneliu Harasim, trimis în judecată pentru o complicitate la evaziune fiscală din 2009, faţă de care Curtea de Apel Bucureşti a dispus încetarea procesului penal, pe motiv de prescripţie, tot în 15 martie 2023.
