x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Câmpiile terorii, noul comerţ cu sclavi în inima Europei (I)

0
28 Dec 2009 - 00:00
 Câmpiile terorii, noul comerţ cu sclavi în inima Europei (I)
Vezi galeria foto


Oamenii amărâţi din estul Europei sunt ademeniţi să muncească în Cehia, dar ajung să muncească forţat. Unii dintre gangsterii care i-au folosit sunt acum judecaţi, dar nu există nici un semn că acest tip de comerţ cu oameni se va termina vreodată. english version
Adrian Mogoş, Petru Zoltan, Doru Cobuz -România
Vitalie Călugăreanu -Moldova
Vlad Lavrov -Ucraina


Restaurante pretenţioase din Berlin sau din Amsterdam servesc sparanghel cules de pe câmpurile din Cehia, dar nici unul dintre cei care comandă aşa ceva nu are nici cea mai vagă idee că mâncarea din farfuriile lor a ajuns acolo ca urmare a muncii împovărătoare a sclavilor moderni. Bărbaţi sau femei din ţări sărace au fost traşi pe sfoară şi sub diferite pretexte au fost ţinuţi captivi, bătuţi şi ameninţaţi de paznici înarmaţi dacă îndrăzneau să ceară mâncare, să-şi ceară salariul sau dacă încercau să scape.

300 DE CAPTIVI

Investigaţia noastră, care a durat trei luni, făcută în România, Cehia, Moldova, Transnistria, Ucraina şi Olanda dezvăluie modul în care organizaţii criminale conduse de ucraineni au recrutat timp de mai mulţi ani sute de victime pentru a munci ca sclavi în regiunea cehă Boemia. Toate aproape cele 40 de victime cu care am stat de vorbă au fost duse în 2007 şi 2008 pe câmpurile de sparanghel ale unei ferme din localitatea Hostín u Vojkovic. Toţi aceşti oameni au trudit pentru Bohaemer Spargel Kultur - BSK, o firmă cehă deţinută de o companie olandeză, Procint B.V. Nici unul dintre ei nu a fost plătit şi hrănit decent. Acum, victimele sunt fericite că au reuşit să evadeze. O investigaţie încă în desfăşurare a poliţiei cehe şi române legată de munca forţată pe câmpurile BSK a scos la iveală faptul că peste 300 de români au fost ţinuţi captivi şi forţaţi să muncească acolo în ultimii trei ani. De asemenea, probe recente arată că romi bulgari, dar şi ucraineni şi moldoveni au muncit acolo de pomană. I-a luat poliţiei cehe doi ani până să facă un raid, în februarie 2009, la ferma BSK şi în împrejurimile acesteia după ce a fost informată despre nereguli tocmai în 2007. Raidul a dus la eliberarea ultimilor muncitori care mai erau acolo, dar şi la dezmembrarea unei reţele de crimă organizată care i-a înrobit pe oameni.


PAZNICI UCRAINENI
Cele mai multe dintre victimele cu care am stat de vorbă l-au identificat pe Vasyl Bentsa, patronul ucrainean a unei firme cehe de recrutare - Bear Loging, ca şeful celor care i-au ţinut captivi. Poliţia cehă l-a arestat pe Bentsa în februarie, procesul fiind acum în desfăşurare. Am contactat biroul de avocatură al lui Jifii Teryngel, unul dintre avocaţii care-l reprezintă pe ucrainean, dar răspunsul a fost că nu se face niciun comentariu legat de un proces care nu este finalizat. Firma lui Bentsa, Bear Loging, era cea care avea un contract semnat cu BSK pentru asigurarea de forţă de muncă. Will Teeuwen, managerul BSK, a declarat că el a aflat despre condiţiile în care trăiau şi munceau oamenii abia după arestarea lui Bentsa. "Nu a existat nici un contract de muncă între BSK şi muncitorii români, bulgari sau moldoveni. Acesta era între Bear Loging, contractorul, şi oameni", a declarat Teeuwen. Firmele sale exportă sparanghel şi alte legume din Spania şi Italia până în Marea Britanie sau Japonia, şi nu numai. Produsele BSK sunt puse la vânzare în Germania, Olanda, dar şi în supermarketuri din Cehia cum ar fi lanţul Tesco, un gigant mondial în domeniu.


SALARII NU, BĂTĂI DA
Corina Rahoveanu stă în faţa casei socrilor ei, o colibă într-un mic sat din Prahova. Are aproape 30 de ani şi leagănă un copil în braţe, în timp ce alţi doi roiesc în jurul ei. Ea şi copiii trăiesc într-o încăpere făcută din chirpici, lipită de casa socrilor. Dorind să câştige ceva bani, Corina a plecat anul trecut să muncească la sparanghel pe plantaţiile din Cehia, acolo unde erau deja bărbatul său şi cei doi cumnaţi. Un individ care făcea parte dintr-o reţea ce căuta şomeri de-a lungul şi de-a latul ţării a fost cel care a recrutat-o pentru muncă. Ulterior, anchetatorii au observat că personajul făcea parte dintr-o reţea care acţiona în sudul ţării şi care se subordona lui Bentsa. Împreună cu alţi şomeri atraşi de mirajul unui loc de muncă decent, ea a fost dusă cu un microbuz la Praga. Aici, câţiva ucraineni îi aşteptau şi apoi îi transportau pe nou-veniţi la locurile de muncă. "Când am ajuns acolo, am văzut în ce hal era bărbatu'-meu şi cumnaţii. Erau bătuţi şi înfometaţi. A trebuit să muncesc şi duminicile, iar când am refuzat am fost ameninţată cu bătaia", spune Corina. Ea nici acum nu a uitat cum trebuia să muncească la sparanghel sub supravegherea ucrainenilor înarmaţi. Aceştia aplicau instantaneu bătăi crunte celor care îşi cereau banii, sau care protestau împotriva orelor lungi de muncă ori a condiţiilor de cazare şi masă. Aproape 400 de femei şi bărbaţi, care munceau fără încetare, dormeau câte zece în cameră şi nu li se îngăduia să plece decât dacă şefii ucraineni îi transferau la alte munci, în construcţii sau la abatoare. Unul dintre cumnaţii Corinei avea semnat chiar un contract de muncă, în limba cehă. Mai târziu el a aflat că, de fapt, ceea ce credea el că este un contract de muncă, era un act prin care închiriase un garaj. După două luni de muncă fără plată şi ameninţată cu arma, Corina a realizat că nu va vedea niciodată vreun ban. Atunci când ea şi bărbatul ei au protestat, ameninţarea a fost imediată. I s-a promis că va fi dusă la Praga şi vândută pentru prostituţie. Până la urmă, cei doi, împreună cu unul dintre cumnaţi, au reuşit să fugă noaptea, în vara lui 2008.
CAZARE CA-N GRAJD
Costică Chiriac are 50 de ani şi este din Gorbăneşti, o comună din nordul României. El are o poveste similară. A ajuns un sclav modern şi a reuşit să evadeze de pe plantaţiile BSK, dar numai după ce a trecut printr-un calvar timp de câteva luni. Anul trecut, între mai şi iulie, a muncit împreună cu fiica sa la sparan­ghel, dar şi în alte locuri. Au reuşit cu chiu cu vai să fugă de la fermă, la capătul unor eforturi supraomeneşti. Au alergat prin noapte aproape 45 de km, timp de şase ore. "Doar frica îmi dădea putere să fug", spune Chiriac. "Eu şi fata mea am muncit trei luni degeaba, am mâncat numai pâine şi prune fierte. Ne băteau ca să muncim mai repede. Abia puteam dormi noaptea din cauza vânătăilor şi tăieturilor", adaugă omul. Fiica lui Costică, de numai 16 ani, a fost forţată de unul dintre ucraineni să doarmă în aceeaşi cameră cu un chinez care muncea şi el pe acolo. Gardianul încerca să o forţeze să se căsătorească cu chinezul, care era gata să plătească ucraineanului pentru acest serviciu, mai ales că această căsnicie i-ar fi putut aduce asiaticului cetăţenia română şi un paşaport UE. Costică Chiriac şi fata lui au fost păcăliţi de o rudă de-a lor să ajungă în Cehia. Aceasta i-a pus în contact cu un bărbat, care mai târziu a fost acuzat de apartenenţă la reţeaua lui Bentsa. Chiriac a aflat ulterior că fiecare racolator primea între 150 şi 200 de euro pentru fiecare persoană care ajungea la Praga.


AJUTOR DE LA AMBASADĂ

Mulţi dintre muncitorii care au reuşit să evadeze de pe plantaţiile BSK au făcut acest lucru după ce diplomaţii români de la Praga au aflat ceea ce se întâmpla acolo. Iulian Gheorghiu, ataşat pentru afaceri interne în Cehia, a declarat că ambasada a primit în martie 2007 un telefon de la un bărbat care era captiv la o fermă de sparanghel. Omul nu ştia să dea mai multe detalii, a precizat doar că mai mulţi români munceau în condiţii groaznice. Tot ceea ce a putut să spună a fost că ferma la care lucra se afla nu foarte departe de Praga, undeva lângă un zid vopsit. Oficialii ambasadei au contactat poliţia cehă care le-a explicat diplomaţilor cum să-i înveţe pe muncitori să scape. Astfel, la câteva zile, 67 de oameni au fugit de sub supravegherea ucrainenilor care le confiscaseră bruma de bani şi actele de identitate. Aproape în fiecare săptămână de la acel telefon, grupuri de muncitori care evadaseră au început să bată la porţile ambasedei noastre de la Praga. Cu toate că poliţia cehă a fost înştiinţată despre păţaniile oamenilor încă din 2007, i-a luat aproape doi ani până să facă, în februarie, un raid la fermă şi la căminul unde erau cazaţi muncitorii. Atunci au fost eliberaţi ultimii 36 de sclavi care mai trudeau acolo. Una dintre probleme a fost şi faptul că muncitorii străini au evitat să intre în contact cu poliţiştii cehi, fiind reticenţi să dea declaraţii autorităţilor. Unii dintre ei, cum ar fi ucrainenii şi moldovenii, nu aveau dreptul de a se afla pe teritoriul UE, în timp ce alţii, cum e cazul românilor, nu aveau permis de muncă valabil. David Rodr, ofiţer de legătură al Poliţiei cehe pentru România, Moldova, Bulgaria şi Ucraina, a justificat paşii lenţi ai colegilor săi, spunând că victimele "nu le ofereau ofiţerilor destule informaţii şi date, astfel încât poliţia nu putea să-i identifice pe cei care abuzau muncitorii... Cum am fi putut să ajutăm victimele când ei nici măcar nu vorbeau limba cehă?", se întreabă Rodr. Conform unui raport semestrial al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane - ANITP din 2007, Cehia devenise una dintre destinaţiile de top în ceea ce priveşte traficul de români pentru muncă forţată. Cu un an înainte, în 2006, Cehia era abia pe locul 10 pe această listă neagră, iar în 2007 a ajuns pe locul trei, în parte şi pentru faptul că după aderarea la UE, românii s-au putut mişca lejer în ţările Uniunii.


ŞEFII UCRAINENI
Procurorii şi poliţiştii de la Crimă Organizată au demarat investigaţia în România încă din 2007, supraveghind două reţele de racolatori diferite, una în sudul ţării şi alta în nord. Numele lui Bentsa apărea în ambele cazuri, ca fiind cel care coordona activitatea. Cetăţean ucrainean în vârstă de 31 de ani, dar cu permis de şedere în Cehia, el a fost arestat în februarie acest an într-un mic oraş aflat la 50 de km de Praga. Împreună cu el au mai fost arestaţi alţi doi ucraineni, Volodymyr Dublenych, 37 de ani, şi Mykhaylo Zavatskyy de 25. Toţi trei au fost acuzaţi de tra­fic de persoane şi de constituirea unei reţele de crimă organizată. După cum arată datele de la Registrul Comerţului din Cehia, Bentsa îşi înfiinţase în 2003 o firmă, Bear Loging CZ s.r.o., instrumentul prin care oferea muncitori pe plantaţiile de sparanghel şi nu numai. Bentsa şi asociaţii săi mai au o grămadă de firme active şi interconectate în Cehia. Sediul central al Bear Loging, o firmă cu numai cinci angajaţi, se afla la etajul nouă al unui apartament închiriat, în oraşul Mûlník, pe strada Sportovni la numărul 2723. Apartamentul pare acum gol, doar o cutie poştală de metal, pe care scrie cu carioca numele Bear Loging, mai aminteşte de existenţa firmei. Bentsa este originar din satul Krychovo, în vestul regiunii Transcarpatia, nu foarte departe de Lvov. Nici Bentsa, nici Dublenych nu au în Ucraina cazier sau vreo firmă, aşa cum reiese din datele puse la dispoziţie de autorităţile ucrainene. În Kychovo, dar şi în satele învecinate, maşini cu număr de Cehia se văd la tot pasul. La fel şi reclame imense cu locuri de muncă în Cehia. Rudele şi vecinii lui Bentsa au confirmat că el şi prietenii săi duc oameni la muncă în Cehia. Am ajuns la casa lui şi ne-am dat drept afacerişti români care au la dispoziţie multă forţă de muncă ieftină de trimis în străi­nătate. Am vorbit cu tatăl lui Bentsa care a insistat că fiul său este nevinovat şi că, de fapt, el lucra la rându-i pentru alţi ucraineni din estul ţării. Bărbatul a mai spus că oricum fiul său, când va fi eliberat, nu va mai lucra niciodată cu români: "Ştiţi proverbul: odată ce ai fost muşcat de şarpe...".
Va urma

5479-110266-untitled1.jpgAcest articol a fost realizat cu sprijinul European Fund for Investigative Journalism www.journalismfund.eu   
Investigaţia a fost făcută cu suportul Scoop, organizaţie daneză a jurnaliştilor de investigaţie

500 DE ASOCIAŢI LA 2 FIRME
În timpul investigaţiei am descoperit că Bentsa şi partenerii săi ucraineni au mai multe firme în Cehia care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi domeniu ca Bear Loging. Unele dintre firme, cum ar fi Forum-I v.o.s. sau Zlynka v.o.s., au ca listă de asociaţi aproape 500 de persoane din Belarus, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina, Moldova şi Transnistria. Printre cei 500 se găsesc şi doi români. Ion Al-Radi, dintr-un sat din Vâlcea, nu prea avea chef de vorbă, iar atunci când a făcut-o i se simţea nervo­zitatea în glas. Al-Radi a povestit că el a muncit pentru câţiva ucraineni în Cehia, dar că sub nici o formă nu a fost implicat în vreo firmă. "Nu ştiu ce acte am semnat. Ei îmi ordonau: Semnează! Şi eu semnam. Când aveau nevoie de actele mele, îmi luau paşaportul, făceau o copie şi mi-l dădeau înapoi", a spus vâlceanul. Astfel, se poate presupune că toţi cei 500 de asociaţi au fost de fapt muncitori cărora li s-a cerut să facă acelaşi lucru ca şi vâlceanul nostru. Oameni care au semnat fără să ştie ce. Nu este foarte clar ce se ascunde în spatele acestei şmecherii, dar este clar că anchetatorilor le va fi greu să dea de aproape 500 de oameni împrăştiaţi în Europa.


BĂTUŢI ŞI RUŞINAŢI

Unele dintre victime nu se sfiesc să povestească calvarul prin care au trecut, dar cele mai multe se tem încă să îşi spună po­ves­tea pentru că le este ruşine de ceea ce au trebuit să îndure. Ro­mu­lus Ungureanu, şeful ANITP, a povestit despre o situaţie tragi-co­mică. O victimă care a lucrat în Cehia şi care este asistată de ANITP a povestit, atunci când s-a întors în satul natal, ce bine a fost la muncă. De fapt, omul fusese bătut sever şi mai târziu le-a ex­plicat procurorilor de ce a procedat aşa. Îi era jenă să nu râdă sătenii de el.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID
Spitalul Clinic Colentina din Capitală se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID. "În urma obţinerii avizului temporar de funcţionare în regim mixt eliberat de către DSPMB, vă informăm că...

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar
Alianța de la guvernare își mai demonstrează încă o dată stângăcia, prin blocarea procesului legat de Fondul Funciar. Funcția de Secretar General al Prefecturii a fost introdusă în Codul administrativ în...

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu
Galerie Foto Miercuri noaptea a fost bairam în București. Musulmanii au sărbătorit ieșirea din Ramadan. Chiar și Guvernul a dat dispensă: a permis circulația musulmanilor  în afara gospodăriilor. Între două și...

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 
Galerie Foto Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat, ieri, raportul comisiei care a analizat diferențele raportate în platformele oficiale cu privire la cifrele persoanelor diagnosticate ca fiind infectate cu...

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare
După 20 de ani de la eliminarea tarabelor multicolore și pestilențiale din stațiunile turistice, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, răspunde cererilor membrilor de partid și pregătește eliminarea unei...

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei
Galerie Foto Preocuparea pentru înfrumuseţare a condus la apelarea tot mai frecventă la medici care să mărească sânii, să facă nasul cârn, să facă mai cărnoase buzele, dar această chirurgie este o ştiinţă complexă,...

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală
Pe 15 mai expiră mandatele actualilor directori ai spitalelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, iar „marea depolitizare” anunțată de alianța PNL-USR-PLUS se discută între partide. Surse din...

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român la plata a 5.000 de euro despăgubiri morale și a 1.000 de euro cheltuieli de judecată către un pensionar care a fost lipsit de un acces liber la...
Serviciul de email marketing furnizat de