Fascinaţia talentului

Radu Simion a inconjurat planeta şi şi-a făcut cunoscut talentul in peste 34 De ţări de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Africa.

Â

Â

Â

Radu Simion a inconjurat planeta şi şi-a făcut cunoscut talentul in peste 34 de ţări de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Africa.

Talentat muzician şi naist desăvărşit, Radu Simion s-a născut la 27 februarie 1940. Fiind vreme de război, tatăl lui este concentrat, iar mama, insărcinată, decide să meargă acasă la părinţi, in Ştefan cel Mare, judeţul Argeş.

Â

Astfel vine pe lume viitorul naist, direct in braţele bunicii, pricepută moaşă. După război, se intoarce cu părinţii la Bucureşti. La 10 ani, pentru că tatăl său era angajat civil al MFA, familia avea posibilitatea de a-i oferi micului Radu Simion să aleagă dintre sport, muzică sau orice alt domeniu in care voia să se specializeze.

Â

ŞCOALĂ. El a ales muzica, in special acordeon. La 11 ani dă examen la Şcoala Medie de Muzică şi reuşeşte cu nota 10. "Am fost declarat reuşit, luasem 10, spune Radu Simion. Pentru că aveam aşa o notă mare profesorii au spus că trebuie să fac un instrument mai greu şi au decis să studiez ţambalul, cu George Pantazi. Acesta a plecat in China pentru un turneu de şase luni şi riscam să rămăn repetent, drept pentru care tata a mers la director şi am fost mutat la clasa de nai a lui Fănică Luca. Atunci cănd am suflat prima dată in nai, maestrul Fănică Luca a fost incăntat, m-a pupat şi mi-a spus: «Domnule, o să ajungi un mare naist». Mi-a plăcut entuziamul lui şi am devenit elevul lui preferat", spune Radu Simion. După patru luni de şcoală a avut loc un concurs intre şcolile de muzică pe ţară, iar Radu Simion a luat premiul cel mare. A apărut un articol cu el in revista Flacăra şi a fost invitat la Radio, să imprime. Au urmat concerte, spectacole, audiţii.

Â

INTĂLNIIRE. Făcea practică, elev fiind, la Restaurantul Ciocărlia şi marele dirijor Ionel Budişteanu a venit să mănănce acolo intr-o zi. Cănd l-a auzit căntănd i-a spus că ar avea nevoie de un naist in Ansamblul Periniţa. "Am dat concurs, l-am luat şi am pus o condiţie: să fiu lăsat să-mi termin studiile. Am fost angajat cu 527 de lei pe lună. Eram coleg cu Rodica Bujor, Ana Pop Corondan, Ion Luican şi mai tărziu Ştefania Rareş. Colaboratori la ansamblu erau mai multe personalităţi, printre care şi Maria Tănase. Cănd m-a văzut Maria Tănase căntănd acolo (ştia că sunt elevul lui Fănică Luca, fiindcă era profesoară de canto la Populară), mi-a spus să-mi fac o formaţie şi să o acompaniez pe ea şi pe Fărămiţă Lambru la spectacole. Am fost entuziasmat de idee şi am pus-o in practică. I-am luat pe Nicolae Bob Stănescu la ţambal, Nicolae Turcitu la acordeon, Dumitru Jean la contrabas şi aşa am inceput o serie de concerte la Teatrul Constantin Tănase, care au avut un succes nebun. Erau şi Birlic, şi N. Stroe, toată garnitura de artişti minunaţi a ţării."

Â

MUNCĂ. De la ideea Mariei Tănase a devenit şef de orchestră şi a inceput să cănte la barul de noapte Athenee Palace, unde venea numai lume bună. "Nicu Stănescu mă lua mereu să cănt pentru Guvern pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Aşa am căntat pentru foarte mulţi şefi de stat, de la Iosip Broz Tito, la Richard Nixon."

Â

MONEDA. Şahul Iranului, Rheza Pahlavi, a venit in vizită in Romănia şi l-a ascultat căntănd. La sfărşit a dat măna cu toţi artiştii, şi aghiotantul său dăruia fiecăruia căte o monedă de aur. I-a dăruit şi lui Radu Simion acea monedă cu efigia sa, dar a doua zi Securitatea i-a bătut la uşă şi i-a confiscat-o. Din fericire, in urma unui memoriu adresat Elenei Ceauşescu, moneda i-a fost inapoiată cu condiţia de a o transforma din 22 de k in 14 k, altfel reprezenta valută forte. Un număr de 26 de discuri, 26 de casete şi şase CD-uri realizate cu Electrecord stau mărturie pentru dragostea pentru meseria sa.