Împrumutul FMI, mâncat de iarnă

Iarna grea şi zăpezile care au troienit România au consecinţe economice grave. Relansarea economică anunţată pentru primul trimestru este cu siguranţă amânată de costurile suplimentare şi pierderile provocate de vremea geroasă din ultimele două decade. Una peste alta, cheltuielile suplimentare aduse de vremea rea ajung la două miliarde de euro, aproape cât tranşele trei şi patru pe care urmează să le primim de la FMI.

Zăpezile şi gerul care s-au abătut asupra României în acest început de an pun în pericol relansarea economiei în trimestrul unu, aşa cum sperau autorităţile. Ieşirea din criză poate fi amânată pe o perioadă mai lungă, dacă vremea ne va mai fi potrivnică. "Reducerea circulaţiei persoanelor şi încetinirea mişcării mărfurilor duc şi la scăderea perspectivelor de relansare economică, pentru că nu mai circulă nici banii", a declarat analistul economic Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicată.

El a explicat că dacă oamenii stau în casă, nu cumpără, dacă maşinile nu circulă, nu se consumă benzină, iar statul încasează taxe şi impozite mai mici. În plus, studiile arată că în iernile grele scade producţia industrială şi productivitatea muncii. În situaţia României, exista speranţa ca economia să-şi reia creşterea în primul semestru, iar acest an să se încheie cu un avans mic, dar important al economiei, de 1,3%. Rămâne de văzut dacă ninsorile abundente nu ne-au aruncat în recesiune pentru încă trei-patru luni. "Este foarte posibil, dacă te bazezi pe o creştere aşa de mică, o lună de iarnă şi viscol te poate afecta", a precizat Voinea.

PIERDERI PESTE PIERDERI
Comerţul şi serviciile, transporturile rutiere şi aeriene, furnizarea de energie termică, producerea căldurii în locuinţele individuale au nota de plată cea mai consistentă către Generalul Iarnă.

Codul portocaliu i-a ţinut pe români în case, iar compleurile comerciale au fost primele care au resimţit acest lucru, vânzările scăzând cu aproape 50%. Pieţele şi depozitele au fost aprovizionate cu greutate, deoarece producătorii interni, dar şi reţeaua de importuri au rămas paralizate de vremea rea. Potrivit estimărilor, numai din reducerea vânzărilor comerţul a avut pierderi de 1,5 miliarde de euro, iar reducerea corespunzătoare a încasărilor din TVA a sărăcit bugetul de stat cu circa 300 de milioane de euro.

Pentru că au stat în casă, românii au cheltuit mai mult pentru încălzire. Dezvoltarea din sectorul construcţiilor, care a fost înregistrată timp de câţiva ani în zona Capitalei până la sosirea crizei economice, a făcut o victimă neaşteptată: încălzirea. Foarte multe case au fost realizate în zone limitrofe Bucureştiului, în zone precum Pipera, Voluntari şi Brăneşti, iar în majoritatea încălzirea se face pe bază de gaze naturale, ceea ce a crescut foarte mult necesarul către GdF SUEZ, distribuitorul de gaze din partea de sud a României. Factura la gaze pentru o casă cu o suprafaţă de 150 mp poate să ajungă şi la 3.000 de lei, dacă locuinţa nu este izolată corespunzător. În medie însă o lună de încălzire pe gaze costă 1.600 de lei. Costurile suplimentare pentru încălzirea individuală se ridică astfel la 60 de milioane de euro. Pierderile înregistrate de reţelele de termoficare din marile oraşe umflă şi ele factura iernii.

Zilnic Elcen pierde între 1,2 şi 1,4 milioane de lei din cauza iernii mai puternice şi a disfunţionalităţilor sistemului energetic românesc.

"Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, consumul de energie termică a crescut, ceea ce ne afectează, deoarece am consumat mai multă păcură. S-a terminat situaţia de urgenţă, dar noi suntem în continuare limitaţi în privinţa consumului de gaze naturale. Zilnic consumăm în plus 1,2-1,4 milioane de lei", a declarat pentru Jurnalul Naţional Irina Duică, director comercial Elcen, compania care asigură încălzirea în Bucureşti şi Constanţa.

Din 18 ianuarie, compania are consumul de gaze naturale limitat. Potrivit unei estimări a Jurnalului Naţional pe baza datelor oferite, pierderile cauzate de ger numai pentru Elcen Bucureşti au ajuns la 30 de milioane de lei. La nivelul întregii ţări pierderile sar lejer de 40 de milioane de euro.  

TRANSPORTURI BLOCATE
Închiderea a 16 drumuri naţionale, a unor secţiuni din drumurile naţionale şi a celor două autostrăzi a adus pierderi de ordinul câtorva milioane de euro pentru transportatori. "Situaţiile transportatorilor sunt diferite. Unor transportatori li se strică în maşină marfă de zeci de mii de euro deoarece nu pot ajunge la clienţi, alţii primesc penalizări de mii de euro deoarece nu ajung la timp la destinaţie, şi nu vreau să mă gândesc câtă motorină se arde de pomană, deoarece, dacă eşti blocat undeva pe drum, trebuie să stai cu motorul pornit ca să nu îngheţi. La nivel naţional estimez că pierderile transportatorilor rutieri sunt de câteva milioane de euro", ne-a declarat Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor din Transportul Rutier (FORT).

"Transportatorii înregistrează pierderi, deoarece camionul este plătit la kilometru rulat, ori dacă acesta nu merge, nu primeşte banii. De exemplu, dacă un camion trebuie să livreze orice piesă de pe linia de fabricaţie pentru autoturisme, să zicem, penalizarea este între 5.000- 24.000 de euro dacă nu ajunge la timp la fabrică", ne-a explicat Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Tot din cauza zăpezii şi a stării proaste a infrastructurii, CFR Călători a decis să anuleze un număr semnificativ de trenuri.

Astfel, şi transportatorul feroviar de stat a înregistat pierderi zilele acestea. Asfel, ieri şi azi, CFR călători a anulat 67 de trenuri de persoane către diferite destinaţii din ţară. Reprezentanţii CFR Călători nu au putut face o estimare a pierderilor înregistrate zilele acestea, declarând că "este prematur să dea o cifră".

DESZĂPEZIRE DE 80 DE MILIOANE DE EURO
Autorităţile şi firmele care deszăpezesc nu se aşteptau ca iarna asta să fie aşa grea. Sumele pe care Ministerul Transporturilor trebuie să le plătească pentru deszăpezire din noiembrie până în prezent se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, înaintea întâlnirii cu senatorii democrat-liberali, că ministerul a dat până acum pentru deszăpezire de aproape patru ori mai mult decât s-a cheltuit în alte luni de iarnă mai blânde. "Din moment ce am cheltuit mai mult acum, vom avea sume la dispoziţie mai restrânse pentru întreţinerea de vară", a spus ministrul Transporturilor. "M-am uitat la cantităţile de sare şi nisip şi la volumul serviciilor prestate comparativ cu ce lucrări s-au făcut în urmă cu un an. Nu am făcut neapărat o sumă, dar probabil că vom ajunge, din noiembrie până în prezent, la vreo 80 de milioane de euro", a spus el.


200 de tamponări pe zi, daune de 900.000 de euro/lună
Patronii de service-uri auto sunt recunoscători atât condiţiilor precare de afară, precum şi măsurilor "prompte" luate de oficialităţi. Şoselele cu gropi, polei şi zăpadă sunt o adevărată luptă de supravieţuire pentru şoferii care sfârşesc din cauza lor la service-uri. Iarna, media de tamponări este de circa 200-300 pe zi.

În plus, creşte riscul accidentelor în lanţ. Numai săptămâna trecută pe Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti s-au accidentat 20 de maşini, soldate cu şapte persoane rănite, din care una grav. Neadaptarea la condiţiile de drum este una din principalele cauze pentru care iarna este un "furnizor de clienţi" ai service-urilor auto. La o medie de 500 de lei raparaţia/tamponare rezultă că în fiecare zi service-urile auto încasează 150.000 de lei. Încasările medii într-o lună de iarnă ajung astfel la 3,7 milioane de lei, echivalentul a aproape 900.000 de euro. Banii nu sunt însă încasaţi întotdeauna la timp, iar când în ecuaţie apar societăţile de asigurare situaţia se complică şi mai tare. Tamponările sunt cu 30% mai frecvente în această perioadă. "Iarna este un avantaj nefericit pentru service-uri. Într-adevăr, în această perioadă accidentele cresc cu 30%, având astfel mai mult de muncă. Problema pe care o ştiţi şi dumneavoastră este că asiguratorii nu le plătesc sau întârzie foarte mult cu plata", a declarat reprezentantul Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independent (ASSAI). (Irina Crudu)